Cu prilejul manifestărilor organizate pentru a aniversa împlinirea a 110 ani de la înfiinţarea Societăţii “Muzeul” din Suceava, Complexul Muzeal Bucovina a editat un volum, care circumscrie istoria şi evoluţia muzeografiei sucevene, şi a realizat o medalie, care marchează durabil evenimentul.
Istoria muzeului în 100 de pagini, cu documente şi ilustraţii
Volumul, cu titlul “Muzeul din Suceava - 110 ani în documente şi amintiri”, poartă semnătura muzeografului dr. Monica Dejan şi urmăreşte, pe parcursul celor 100 de pagini, structurate în cinci capitole (cu anexe documente şi ilustraţii), cum a luat fiinţă una din cele mai importante societăţi culturale bucovinene, cum s-a impus şi cum s-a dezvoltat ca instituţie, pentru ca la sfârşitul anului 2009 să dispună de „un fond total de 397.457 de piese şi 142 de angajaţi, acoperind toată gama de activităţi specifice unui muzeu contemporan: cercetare, conservare, restaurare şi evidenţă”.
Apărută din iniţiativa unor oameni preocupaţi de păstrarea vestigiilor istorice ale oraşului, ca o necesitate după primele lucrări de degajare a ruinelor Cetăţii de Scaun întreprinse, la sfârşitul sec. al XIX-lea, de arhitectul Carl A. Romstorfer, Societatea „Muzeul” din Suceava a luat fiinţă la data de 4 ianuarie 1900, aşa cum indică „Protocolul adunării generale de constituire”, adunare a cărui „convocătoriu” a fost primarul urbei din acea vreme, Franz cav. Des Loges.
„Muzeul nomad”
Primele piese dezgropate de sub ruinele cetăţii („cărămizi cu inscripţii gravate, oale de sobe cu ornamente, hârburi de sticlă şi de lut, pipe, cuţite, ciocane, rămăşiţe de arme, ghiulele de piatră şi de fier de mărime foarte felurită, lemn carbonizat, scări de la tarniţe, vârfuri de la suliţe şi de la săgeţi, cercei, inele”, aşa cum sunt consemnate într-un prim inventar din 1898/1899) au fost încredinţate spre „priveghere” prof. Iosef Fleişer, de la gimnaziul din Suceava.
Păstrată la început într-un „local anume năimit în cafeneaua armenească”, colecţia de vestigii istorice şi-a schimbat locul şi veghetorii de-a lungul anilor.
„Muzeul nomad”, aşa cum l-a numit Leca Morariu, a avut ca locaţii un imobil situat lângă sediul Primăriei - Prefectura de astăzi, a funcţionat apoi în două săli din clădirea unui hotel, în cazarma oraşului, în clădirea fostului Liceu de fete, în sediul Primăriei, în „Casa Naţională” - într-o aripă construită special pentru a adăposti biblioteca şi muzeul, în fine, în imobilul fostei Căpitănii Districtuale din perioada austriacă, unde funcţionează şi astăzi.
Medalie aniversară
Medalia aniversară, realizată la Monetăria Statului în 300 de exemplare, (medalie a cărei machetă a fost realizată de muzeografa Irina Ţibulcă, cea care a machetat şi placheta „Moldova - 650”, oferită de CMB Suceava, la sfârşitul lunii noiembrie 2009, participanţilor la Simpozionul Naţional „Artă şi civilizaţie medievală”) prezintă pe avers efigia în relief a prof. Iosef Fleişer, cu textul „Primul custode al Muzeului”.
Pe revers, se află imaginea în relief a actualului Muzeu de Istorie (clădire centenară, cu două nivele, proiectată şi construită de antreprenorul Julius Bochner, în anii 1902 - 1903, ca sediu al Căpităniei Districtuale din Ducatul Bucovinei, în care a funcţionat, ulterior, Prefectura Suceava, imobil care a primit destinaţia de muzeu din anul 1968) cu textul imprimat „110 ani de la înfiinţarea Muzeului din Suceava - Complexul Muzeal Bucovina” şi milesimile „1900-2010”.