“Noaptea cea mai lungă”, manifestarea culturală de confluenţă artistică organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Complexul Muzeal Bucovina, în data de 22 decembrie a.c. (când calendarul marchează momentul solstiţiului de iarnă - prima zi de iarnă astronomică, urmată de cea mai lungă noapte a anului), s-a desfăşurat, la cea de-a VII-a ediţie, sub semnul împlinirii a două decenii de la evenimentele din decembrie 1989, evenimente care s-au înscris în istorie ca Revoluţia Română care a înlăturat sistemul comunist.

Manifestarea, care în anul 2003 - atunci când a fost concepută - s-a dorit a fi un Revelion al Artelor care să încoroneze întreaga activitate culturală desfăşurată pe parcursul anului la Suceava, s-a structurat în ultimii ani pe trei secvenţe esenţiale: un medalion omagial, dedicat unei personalităţi care prin atitudinea şi prin întreaga activitate desfăşurată merită preţuirea şi recunoştinţa comunităţii, un moment comemorativ închinat celor care s-au jertfit pentru libertate şi segmentul de final, un concert de colinde care de trei ani este susţinut de formaţia „Hara”, aceeaşi care, prin organizarea unei tombole, oferă, ca dar de neuitat, câştigătorului, colindul la domiciliu.

 

O sărbătoare a prietenilor

Organizată în foaierul Muzeului de Istorie, unde palierul din capul scării ce duce către etaj a devenit scenă pentru desfăşurarea manifestării, „Noaptea cea mai lungă” s-a deschis în prezenţa reprezentaţilor organizatorilor, a invitaţilor şi a publicului, pe care l-am remarcat, an de an, ca fiind fidel acestei „sărbători a prietenilor”, aşa cum a definit-o unul dintre participanţi.
Circumscrisă programului „Crăciun în Bucovina”, care a îmbrăcat Suceava în straie de sărbătoare, „o manifestare de forţă”, aşa cum a apreciat-o în cuvântul său vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie, „Noaptea cea mai lungă” a debutat cu momentul care l-a avut ca personaj axial pe artistul plastic humorean Radu Bercea.

 

Radu Bercea, „un apropiat al muzeului” şi „un apropiat al oricărei instituţii culturale”

Radu Bercea, pe care directorul CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, l-a numit „un apropiat al muzeului”, aşa cum, de altfel, este „un apropiat al oricărei instituţii culturale” pentru că răspunde întotdeauna cu promptitudine solicitărilor şi este un colaborator serios, a împlinit în această vară vârsta de 70 de ani.
A fost un an în care a fost antrenat într-o mulţime de evenimente, dar şi un an în care, aşa cum a subliniat scriitorul Ion Drăguşanul, lui Radu Bercea i s-a acordat atenţia cuvenită, ca fost deţinut politic, prin conferirea „Trofeului Bucovinei” şi a „Certificatului de Martir al Spiritualităţii Româneşti”.
Tot în acest an Radu Bercea a fost onorat de Fundaţia Culturală a Bucovinei cu premiul pentru grafică pentru albumul „Memoria retinei gulagului românesc” şi, cu câteva ore înainte de a începe „Noaptea cea mai lungă”, a primit premiul „Opera omnia” la Salonul Anual 2009 organizat de Centrul Cultural Bucovina.

 

„Un artist complet”

Vicepreşedintele CJ Suceava Vasile Ilie i-a înmânat lui Radu Bercea „Diploma de excelenţă”, iar Ion Drăguşanul a anunţat asistenţa că, pe data de 27 ianuarie 2010, va fi lansat volumul-album „Radu Bercea - Mărturii din Infern”, volum din seria publicaţiilor „Anul Mircea Streinul”, personalitate care, ca şi Radu Bercea, s-a născut la Cuciurul Mare, lângă Cernăuţi.
„Câţi dintre cei care au trecut prin experienţele de viaţă pe care le-a îndurat Radu Bercea au avut puterea de a face o artă atât de delicată?”, a întrebat retoric Ion Drăguşanul.
Radu Bercea este „un artist complet”, aşa cum a spus graficianul Mihai Pînzaru PIM, „un artist care prin stilul său marchează o etapă de evoluţie a plasticii în Bucovina”.

 

Doi câştigători la tombolă, extraşi de altă generaţie Bercea

Şi dacă Radu Bercea, care se exprimă mai bine prin grafică decât prin cuvinte, ne-a poftit, (după mulţumirile adresate tuturor celor care au venit alături de el la acest moment de recunoştinţă) „să ne revedem, peste 20 de ani, tot aici” (semn că vârsta nu-l împiedică să-şi continue proiectele), alţi purtători ai numelui, din altă generaţie, nepoţii săi, Alexandru şi Ana, au făcut trecerea către alt moment al manifestării, extrăgând din urnă biletele câştigătoare ale tombolei „Hara te colindă la tine acasă”.
Două bilete extrase de cei doi nepoţi, doi câştigători, Girigan Corina şi Hărătău Alexandru, ambii din cartierul Cuza Vodă Burdujeni, pe care Flavius Buzilă, conducătorul formaţiei „Hara”, „vătaf şi gură mare”, cum s-a prezentat el, urma să-i colinde la domiciliu în acea seară.

 

„Lumină pentru libertate”

Sub semnul celor două decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989 (marcat prin arborarea, deasupra intrării în foaierul muzeului, de un steag cu centrul decupat, dar cu două steme aplicate pe segmentul de culoare roşie - câte o stemă pentru fiecare deceniu care s-a scurs de la declanşarea evenimentelor) participanţii s-au deplasat în Piaţa Drapelelor, unde au fost aprinse lumânările aşezate pe paviment în formă de cruce.
Moment comemorativ intitulat de organizatori „Lumină pentru libertate”, lumină aprinsă pentru sufletele celor căzuţi, cărora le datorăm libertatea de astăzi.

 

„Hara colindă Bucovina la Muzeul de Istorie”

A urmat apoi, având ca principal element de fundal bradul împodobit de Crăciun, concertul trupei „Hara”.
Concert pe care-l consemnez în cronica acestor nopţi (pe care o ţin de la prima ediţie) cu genericul propus de Flavius Buzilă: „Hara colindă Bucovina la Muzeul de Istorie din Suceava”.
Un concert în care au predominat colindele, la care s-a cerut, pe anumite secvenţe de interpretare, participarea activă a publicului.
Public care s-a bucurat, a aplaudat şi a beneficiat la final de autografele membrilor trupei oferite pe cel mai recent CD.
Cât despre colindul la domiciliu, acesta s-a petrecut doar la primul dintre cei doi câştigători ai tombolei, întrucât, la contactul telefonic al directorului Emil Ursu, cel de-al doilea, minor, a declinat, în lipsa părinţilor, primirea colindătorilor.
Aşa s-a încheiat încă o ediţie a manifestării „Noaptea cea mai lungă”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “Noaptea cea mai lungă”.

Comentarii