Expoziţia cu genericul „1919. În apărarea României Mari - O campanie pentru pacea Europei (un război pe nedrept uitat)”, organizată de Secţia de istorie a Complexului Muzeal Bucovina, care s-a deschis recent, cu prilejul desfăşurării la Suceava a celei de-a XI-a ediţii a Simpozionului Naţional Bucovina - File de Istorie, se înscrie ca o manifestare deosebită în programul acţiunilor dedicate Zilei Naţionale a României.

 

Campania din anul 1919, „un al doilea război de reîntregire”

Expoziţia documentară, care prezintă pe 28 de panouri fotografii din campania desfăşurată de armata română în Transilvania şi Ungaria, imediat după înfăptuirea actului istoric al Marii Uniri, înlătură vălul de uitare care s-a aşternut voit peste aceste pagini de istorie.
Aşa cum a spus în cuvântul de deschidere istoricul dr. Mihai Aurelian Căruntu, autorul proiectului acestei expoziţii care vizează „o pată albă din memoria istorică a poporului român” (istorie falsificată în anii comunismului) campania din anul 1919 poate fi considerată ca „un al doilea război de reîntregire”.

 

„O ripostă ofensivă la atacurile ungare”

În contextul tulbure de la sfârşitul Primului Război Mondial în care Regatul României Mari era „asaltat de note ultimative”, iar „bolşevismul ţintea spre inima Europei”, armata română a trecut Carpaţii, a străbătut Transilvania şi a înaintat în Ungaria, ocupând Budapesta punând capăt efemerei Republici Sovietice Ungare în care se instaurase teroarea roşie.
Această campanie, aşa cum a subliniat col. Eugen Ichim de la Muzeul Naţional Militar Bucureşti (instituţie muzeală care este depozitarul unui bogat material documentar referitor la acest segment de istorie) a fost „o ripostă ofensivă la atacurile ungare”, acţiune din care armata română s-a întors demnă cu sentimentul datoriei împlinite.

 

Chipuri de comandanţi militari, scene de luptă, momente de repaus

Fotografiile, care provin din patrimoniul CMB Suceava şi din colecţiile Muzeului Militar, surprind figuri de oameni politici şi comandanţi militari,
scene de luptă, momente de repaus.
Imagini care păstrează chipurile comandanţilor militari români (generalii Constantin Prezan - şeful Marelui Cartier General, Traian Moşoiu - comandantul militar al Transilvaniei, Ştefan Holban - guvernatorul Budapestei, Constantin Dumitrescu - comandantul Diviziei Infanterie, precum şi col. Iordăchescu - comandantul Brigăzii 13 Infanterie, col. Petrescu - comandantul Brigăzii 12 Artilerie, lt.col I. Stănescu - şeful marelui Stat Major de divizie, lt.col Gr. Hortopan - şeful Serviciului veterinar al diviziei, medicul colonel Mihăilescu - şeful Serviciului Sanitar al diviziei, căpitanul Macri, pretorul diviziei...) sau prezintă scene inedite de campanie.

 

O provocare pentru vizitatori

S-au păstrat imagini cu intrarea trupelor române în Budapesta, cu tunuri în baterie pe câmpul de la Rakos, fotografii în care vedem astăzi, la interval de nouă decenii, cum se distribuia hrana militarilor, cum arătau autocamioanele brutăriei de campanie, cum era sala de operaţie de la Ambulanţa diviziei sau cum împărţeau hrană militarii români copiilor din Peczel în prezenţa generalului Dumitrescu.
O expoziţie care, aşa cum a spus col. Eugen Ichim, „se voia mai generoasă”, întrucât s-ar fi putut aduce şi diverse obiecte legate de acest moment istoric, dar din motive pe care nu le-a expus s-a realizat doar în această formulă vizual-documentară.
O expoziţie pe care dr. Mihai Aurelian Căruntu a apreciat-o ca fiind „o provocare” pentru toţi cei care o vizitează.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului O expoziţie care vizează „o pată albă din memoria istorică a poporului român”.

Comentarii