Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În saloanele dedicate expoziţiilor temporare de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava s-a deschis ieri, de Ziua Naţională a României, expoziţia cu genericul „Marea Unire - Un vis împlinit”.
Documente, fotografii şi obiecte cu valoare istorică şi simbolică
Organizată de Secţia de istorie a Complexului Muzeal sucevean, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Aviaţiei din Bucureşti, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău şi Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului Suceava, şi avându-i ca realizatori de proiect pe muzeografii Dan Emilian Petrovici şi Benonia Jităreanu, expoziţia etalează o serie de piese de mare interes pentru public.
Dedicată actului istoric al Marii Uniri şi înfăptuirii României Mari, expoziţia reuneşte documente, fotografii şi obiecte cu valoare istorică şi simbolică.
Coroana din oţel de tun şi coroana din aur românesc executată la Paris
Între acestea atrag atenţia, în primul rând, replicile coroanelor regale şi tronurile de lemn de la ceremonia de încoronare, ca suverani ai României Mari, a Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, din data 15 octombrie 1922, de la Alba Iulia.
Este vorba de o copie a coroanei de oţel cu care a fost încoronat iniţial Carol I, odată cu proclamarea Regatului României, coroană realizată din ţeava unui tun capturat de armata română în Războiul de Independenţă din 1877-1878.
Alături de aceasta este expusă şi copia coroanei Reginei Maria, coroană executată în original la Paris, din aur românesc, de Casa de bijuterii „Lucien Falize”, apreciată ca o piesă de mare măiestrie artistică.
Tronurile din lemn de stejar şi Manuscrisul cuvântării lui Vasile Goldiş
Tronurile din lemn de stejar, cu braţele sculptate, deasupra cărora a fost desfăşurat un drapel tricolor cu însemnele Casei Regale, încadrate de vitrinele în care sunt expuse cele două coroane, alcătuiesc împreună, în expoziţie, cel mai întins front de prezentare.
Alături de acestea, în acelaşi salon sunt expuse câteva piese de echipament militar (săbii, epoleţi, centiroane ofiţereşti, ordine şi decoraţii) din Primul Război Mondial, precum şi un grupaj de obiecte şi documente (între care o mantie de cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”) care i-au aparţinut generalului Constantin Prezan.
În expoziţie poate fi văzut, ca o piesă deosebită de patrimoniu, Manuscrisul cuvântării lui Vasile Goldiş la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din data de 1 decembrie 1918 (manuscris legat în piele, cu chipul autorului în medalion).
„Cronica Şcolii Române de Băieţi din Suceava” şi brevetul generalului Iacob Zadik
Suceava şi Bucovina sunt prezentate, în contextul istoric al Unirii din anul 1918, într-o desfăşurare expoziţională aparte.
Între documentele expuse se află, în manuscris, „Cronica Şcolii Române de Băieţi din Suceava”, un album cu fotografii „Bucovina în primul război mondial”, precum şi câteva publicaţii: „Glasul Bucovinei”, din data de 29 noiembrie 1918, titrând „împlinirea visului de aur” al Unirii şi „Monitorul Bucovinei”, din anul 1919, în care a fost publicat Decretul-lege al Unirii Bucovinei cu România.
Sunt expuse o eşarfă tricoloră aparţinând unui membru al Societăţii studenţeşti „România Jună” din Viena şi brevetul generalului de divizie Iacob Zadik, prin care regele îi acordă permisiunea de a purta însemnul Ordinului „Sf. Mauriciu şi Lazăr”, în grad de Mare Ofiţer, conferit de MS Regele Italiei.
Vasile Niculescu, pilotul Marii Uniri
O atenţie specială au acordat organizatorii documentelor şi obiectelor care amintesc de aviatorul Vasile Niculescu, pilotul Marii Uniri.
Piesele (între care un veston militar de paradă, steagul unei unităţi de aviaţie din Bacău care-i poartă numele, dar şi o serie de fotografii document ) au fost aduse de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, care le deţine în custodie, proprietar fiind Muzeul Aviaţiei din Bucureşti.
Locotenentul aviator Vasile Niculescu (născut la Fălticeni în anul 1891) este cel care, împreună cu căpitanul Vasile Precup, a efectuat, în data de 23 noiembrie 1918 (peste munţi, în prag de iarnă, cu instrumente de navigaţie rudimentare şi fără dirijare de la sol), cu un avion tip „Farman 40” (cu carlinga deschisă), zborul de la Bacău la Blaj, aterizând pe Câmpia Libertăţii.
Expoziţia organizată de Ziua Naţională a României, în care, cum a spus la deschidere vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie, avem datoria „să cinstim simbolurile majore ale naţiunii”, are menirea, aşa cum a subliniat subprefectul Angela Zarojanu, „să trezească şi să menţină sentimentul naţional în inimile noastre”.
