La Galeria de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Suceava s-a deschis sâmbătă, în ziua de prăznuire a Intrării Maicii Domnului în Biserică, expoziţia de pictură, grafică şi tapiserie a artistelor plastice Eugenia Goraş şi Georgeta Gheorghiu.
„O surpriză cu totul remarcabilă”
Organizată sub egida Uniunii Artiştilor Plastici - Filiala Suceava, expoziţia, care reuneşte o selecţie alcătuită din circa 40 de lucrări realizate de cele două artiste pe parcursul mai multor ani de creaţie, a fost receptată ca o surpriză în perimetrul plastic al urbei.
„O surpriză cu totul remarcabilă”, aşa cum a subliniat entuziasmat criticul de artă ieşean Valentin Ciucă, întrucât până acum atât Eugenia Goraş, cât şi Georgeta Gheorghiu au fost destul de reţinute cu ieşirile pe simeze.
Reţinute nu din lentoare creativă, ci dintr-o maximă exigenţă în privinţa expunerii, exigenţă auto-impusă de conştiinţa profesională şi de o conduită existenţială care nu face concesii la statutul artistului responsabil şi riguros.
O mostră de vitalitate creativă
Formate la şcoala de pictură ieşeană, Eugenia Goraş, la începutul anilor ’60, sub îndrumarea lui Mihai Cămăruţ, iar Georgeta Gheorghiu, cu un deceniu mai târziu, la clasa lui Adrian Podoleanu, ambele plasticiene au îmbrăţişat cariera didactică.
Eugenia Goraş, acum pensionară, şi Georgeta Gheorghiu, profesor de educaţie plastică la Şcoala Generală cu clasele I-VIII nr. 3 Suceava, s-au conjugat armonios într-o desfăşurare expoziţională care permite privitorului o lectură vizuală dinamică, contrapunctată de pecetea stilistică inconfundabilă a fiecăreia dintre ele.
Reflexivă şi expresivă totodată, expoziţia este o mostră de vitalitate creativă.
„Palpit vital” şi „spirit meditativ”
Subliniind de la bun început că pe cele două expozante le apropie atât „şcolaritatea ieşeană”, cât şi activitatea la catedră, Valentin Ciucă a remarcat „consangvinitatea” şi „completitudinea de expresie” pe „motive care ţin de o aurorală medievalitate”, prezente atât în lucrările Eugeniei Goraş (arce, abside...), cât şi la Georgeta Gheorghiu, prin acele figuri alungite, care sunt „o sugestie a canoanelor bizantine”.
Eugenia Goraş este „un exemplar tipic de bucovineancă rumenă în obraji”, care în tapiserie, dar mai ales în pictură, nu-şi trădează vârsta (prin „vitalitatea şi fervoarea” care exprimă un anume „palpit vital”, putând oricând să participe la o bienală de tineret), iar Georgeta Gheorghiu, care este „un spirit meditativ” („o cerebrală care nu se entuziasmează cu uşurinţă”) „spiritualizează imaginea” („nu pictează personaje, ci concepte”).
Emoţii estetice
Într-un astfel de cadru, în care criticul de artă ieşean (onorat cu o zi în urmă de Fundaţia Culturală a Bucovinei cu Premiul de excelenţă pentru monumentalul volum „Un secol de arte frumoase în Bucovina”) a făcut „o reverenţă pentru generozitatea publicului, care are o apetenţă reală pentru evenimente”, s-a desfăşurat vernisajul acestei expoziţii la care cele două artiste ne-au invitat în duet să pătrundem în universul creaţiei lor.
Un vernisaj la finalul căruia am fost poftiţi să rămânem pentru „a continua emoţiile estetice”, ascultând acordurile renascentiste de lăută în interpretarea lui Cristi Lazăr, profesor la liceul de muzică ieşean.