Lucrările de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare (care, în unele zone, se realizează în paralel cu cele de termoficare), care brăzdează urbea în lung şi-n lat, au înaintat în zona de Vest a oraşului, pe strada Armenească, până în apropierea celui mai vechi turn medieval al Sucevei: Turnul Roşu.
Biserica Sf. Simion şi turnul clopotniţă, care datează din anul 1513, sunt supuse acum unor agresiuni care pot provoca degradări iremediabile.

 

Pe strada Armenească se lucrează intens

Pe Strada Armenească (vechea Uliţa Armenească, pomenită în documente încă din anul 1591) din Mahalaua Armenilor, stradă pe care mai există câteva case despre care Nicolae Iorga spunea (cu opt decenii în urmă) că „au acoperişuri de şindrilă, cu stâlpi formând o balustradă la faţadă…case văruite, cu ferestre mici pătrate, frumos rânduite” ce “alcătu¬iesc un şir de clădiri model”, se lucrează intens.
Chiar la capătul străzii, acolo unde, în dreptul Turnului Roşu, s-a fixat, cu ani în urmă, un limitator de înălţime pentru autovehicule, care acum a fost înlăturat, lucrează utilaje grele şi circulă autobasculante şi camioane care aduc conducte sau transportă pământul excavat.

 

Turnul Roşu „este un obiectiv cu risc de prăbuşire în caz de cutremur”

Cu câţiva ani în urmă, atunci când experţii restauratori au început lucrările de consolidare a Bisericii Sf. Simion, aceştia semnalau faptul că Turnul Roşu „este un obiectiv cu risc de prăbuşire în caz de cutremur”.
Antreprenorul Mihai Bradu, care efectuează lucrările de consolidare, spunea că s-au făcut expertize şi simulări pe calculator care au indicat că turnul nu rezistă la un cutremur de 5 grade pe scara Richter.
Mai mult decât atât, trepidaţiile produse de autovehiculele care circulau chiar pe la baza turnului şi vibraţiile de rezonanţă produse de sunetul clopotelor contribuiau la accentuarea riscului de prăbuşire a acestuia.

 

Picamere, excavatoare şi camioane grele agresează perimetrul bisericii

Deşi s-au făcut demersuri pentru întreruperea circulaţiei în zonă, acest lucru n-a fost posibil.
S-a limitat însă circulaţia, fiind permis doar accesul autovehiculelor mici şi s-a interzis utilizarea clopotelor din turnul bisericii.
În prezent, însă, picamere, excavatoare şi camioane grele agresează perimetrul bisericii, cu precădere turnul clopotniţă.
Dacă Biserica Sf. Simion a fost deja consolidată, iar acum se lucrează la învelirea cu tablă a turlei, Turnul Roşu (la care nu s-au făcut încă intervenţii), construcţie din cărămidă îmbătrânită, friabilizată, este expus riscului degradării iremediabile.

 

„Sunt într-adevăr probleme, dar cum s-ar putea rezolva situaţia?”

Aşa cum spune arhitectul Viorel Blănaru, din cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava, „există riscuri şi noi am solicitat să se lucreze cu cel mai mic picamer şi să se folosească utilaje cu tonaj cât mai redus, dar la asemenea lucrări nu se poate săpa cu linguriţa. Turnul ar fi în pericol dacă trepidaţiile ar fi permanente, pe o perioadă mai lungă de timp, astfel încât structura să între în reverberaţii”.
„Sunt într-adevăr probleme - a recunoscut el - dar cum s-ar putea rezolva situaţia? A te opune modernizării oraşului ar însemna să atragi oprobriul cetăţenilor”.

 

Turnul Roşu

Turnul clopotniţă al Bisericii Sf. Simion (ctitorie atribuită armeanului Donig, închinată Sf. Simion Dzerun - Simion cel Bătrân, care datează din anul 1513) are o înălţime de 28 de m.
Clopotele din Turnul Roşu aveau o sonoritate deosebită datorită procentului ridicat de argint din compoziţia bronzului din care au fost turnate.
Se spunea că atunci “când trage clopotul Filipos de la Sf. Simeon, să tot mori”.
La începutul veacului al XVI-lea, Biserica Sf. Simion cu turnul clopotniţă marcau limita superioară a cartierului armenesc din vatra oraşului, cartier care, aşa cum consemnează documentele, avea o uliţă pietruită, podită cu “calapod”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Suceava, între modernizare şi riscul degradării iremediabile a monumentelor istorice - Turnul Roşu.

Comentarii