Faimoasele brăţări de aur ale regilor daci, care au fost expuse la Suceava cu doi ani în urmă, vor poposi din nou în „Sala tezaur” a Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina.

 

Brăţări şi cosoni

Brăţărilor (care anul trecut au fost în număr de nouă şi cântăreau împreună circa 12 kg) li se vor alătura, de această dată, şi alte piese din metal nobil.
Directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, se află în prezent în negocieri cu conducerea Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia pentru a aduce şi câţiva cosoni, enigmaticele monede de aur, presupus dacice, care au stârnit controverse între arheologi şi numismaţi, dar care au atras şi interesul căutătorilor de comori şi al traficanţilor din lumea interlopă.
Expoziţia, care va avea genericul „Aurul dacilor”, programată în jurul zilei de 20 octombrie, se va afla ca şi cea anterioară sub paza şi supravegherea permanentă a Jandarmeriei, a serviciului de pază propriu al muzeului şi al unei firme specializate racordată la sistemul de alarmă al instituţiei muzeale.

 

Podoabe şi însemne de rang regal

Brăţările, de formă plurispiralică, au cele două extremităţi aplatizate şi decorate cu incizii în formă de „ramură de brad”. Raritatea extremă a acestor podoabe dacice din aur, dimensiunile lor (greutate între 687 – 1.196 gr), perfecţiunea execuţiei, locul şi circumstanţele descoperirii conduc la ipoteza că brăţările erau purtate în cadrul unor ceremonii fastuoase, care îmbinau factorul politic cu cel religios.
Având în vedere faptul că ele au fost descoperite în proximitatea capitalei regale de la Sarmizegetusa, podoabele reflectă rangul excepţional pe care l-au avut cei ce le-au comandat şi le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice şi religioase a regatului dac, în sec. I î.Hr. Specialiştii consideră că aceste piese sunt podoabe şi însemne de rang regal.

 

Brăţările fac parte dintr-un tezaur descoperit prin braconare

Brăţările de aur, care fac parte dintr-un tezaur descoperit prin braconarea sitului Căprăreasa de pe Dealul Grădiştei din preajma fostei capitale a statului dac, Sarmizegetusa, au fost recuperate, răscumpărate şi repatriate de statul român prin Ministerul Culturii şi Cultelor.
Primele patru brăţări au fost identificate într-o colecţie particulară. Ele au fost expertizate, recuperate şi repatriate în data de 8 ianuarie 2007.
Expertiza, efectuată la Institutul de Fizică Atomică, a confirmat faptul că brăţările sunt făcute din aur care provine din exploatările din Munţii Orăştiei.
Ulterior, o altă brăţară a fost descoperită de către Poliţia franceză la expoziţia Bienalei Anticarilor de la Paris. O altă piesă a fost recuperată de la un hunedorean, iar în luna august 2007 acestor piese li s-a mai adăugat un lot de trei brăţări descoperite la un colecţionar american.
Pentru aducerea cele nouă brăţări la Suceava cu doi ani în urmă prima de asigurare a fost de 3.500 lei, bijuteriile dacice fiind asigurate pentru suma de 1,8 milioane lei.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Aurul dacilor”, la Suceava.

Comentarii