George Timu, un fost salariat CFR cu ştate vechi în domeniu, inclusiv în branşa gazetarilor feroviari (la ziarele „Dobrogea Nouă” şi „Lupta CFR”), acum pensionar, a scos recent de sub tipar o lucrare monografică pentru care a găsit titlul-nadă potrivit să trezească interesul cititorilor: “Haizerii din Ţara de Sus”.

 

O carte dedicată „tracţioniştilor”

Pensionarul dornean, autor, între altele, (pentru că este deja la a patra carte publicată) a unei istorii a căilor ferate din fostul raion Câmpulung, intitulată „Nostalgii feroviare”, stârnit (aşa cum mărturiseşte într-un „Preambul” al volumului) de „acel imbold puternic venit de undeva din adâncul fiinţei mele, care m-a inspirat de a construi punţi între trecut şi prezent şi chiar spre viitor”, dedică această carte „tracţioniştilor”, mecanicilor locomotivelor cu aburi, care-au rămas în istoria feroviară cu numele de „haizeri”, din perioada ocupaţiei austriece a Bucovinei.
Extins, termenul de „haizeri” (de la germ. Heizer - fochist) era atribuit tuturor celor care aveau legătură cu calea ferată, fie ei fochişti, mecanici sau lucrători în depourile feroviare.

 

„O imagine din viaţa ţinutului câmpulungean şi dornean mai puţin descrisă până acum”

Volumul, de peste 200 de pagini (ilustrat cu numeroase fotografii-document) care abordează diverse aspecte din activitatea feroviară, prelucrează un bogat filon de informaţii (pentru care autorul le mulţumeşte tuturor celor care i le-au furnizat), vizând cu precădere (aşa cum este subtitrat) Depoul de locomotive Capu Satului (Câmpulung Est) şi remizele de locomotive Gura Humorului, Vama şi Vatra Dornei.
Aşa cum remarcă în textul introductiv ing. Gabriel Mărgineanu (fost şef depou adjunct la Capu Satului, ulterior şef al Diviziei de tracţiune Iaşi) „îmbinând tratarea evenimentelor istorice cu cele din activitatea feroviară, apelând la genul de reportaj pentru prezentarea personajelor, George Timu a reuşit să redea o imagine din viaţa ţinutului câmpulungean şi dornean mai puţin descrisă până acum”.

 

O „ţesătură” documentară, care are ca pretext locomotiva cu aburi

O carte în care, după cum subliniază prof. Vasile Panţiru, directorul Centrului Şcolar Particular „Ţara de Sus” Vatra Dornei, „locomotiva cu aburi, draga de ea, devine un pretext, o momeală” pentru o „ţesătură” documentară care cuprinde perioada anilor 1888 (când a fost dat în folosinţă tronsonul liniei ferate Hatna - Câmpulung, pe care au circulat primele locomotive cu aburi) şi 1988 (când locomotivele cu aburi şi-au încetat activitatea).
O carte, aşa cum ne spune în încheiere George Timu, scrisă cu intenţia „de a ţine trează o suită de amintiri ce au marcat viaţa şi destoinicia unor oameni deosebiţi din această zonă frumoasă a ţării”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “Haizerii din Ţara de Sus”.

Comentarii