Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cinci supravieţuitori ai închisorilor comuniste, mărturisitori ai ororilor suferite, oameni care s-au menţinut demni şi au devenit repere în viaţa culturală suceveană, vor primi Trofeului Bucovinei (realizat de artistul plastic Cezar Popescu) şi Certificatul de Martir al Spiritualităţii Româneşti în Bucovina.
Cinci supravieţuitori
Propunerea se circumscrie proiectului „Comemorarea arderii cărţilor Bucovinei”, întocmit de scriitorul Ion Drăguşanul şi depus, cu o lună în urmă, „spre lectură, analiză şi avizare”, preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, vicepreşedintelui Vasile Ilie, directorului Centrului Cultural Bucovina, Petre Horvat, şi şefului Secţiei pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Călin Brăteanu.
Cei cinci supravieţuitori sunt scriitorul George Ungureanu, cercetătorul şi cărturarul Eugen Dimitriu, poeţii Vasile Pânzariu şi Dumitru Oniga şi artistul plastic Radu Bercea.
Mărturisitori prin cuvântul scris
Nonagenarul câmpulungean George Ungureanu, decanul de vârstă al foştilor deţinuţi politici bucovineni, autorul unei cărţi cutremurătoare („Camera zero”), care şi-a măcinat viaţa în închisori (alături de Constantin Noica, Valeriu Anania, Alexandru Mironescu, Sandu Tudor...), cărturarul şi reputatul genealogist Eugen Dimitriu, basarabean la origine, dar trăitor mulţi ani în târgul Fălticenilor (pe care l-a evocat în volumul „Oraşul muzelor” şi în monumentala cronică de familie „Cazabanii), întemniţat în închisoarea-sanatoriu de la Tg. Ocna (unde l-a cunoscut pe Grigore Gafencu), şi poeţii răstigniţi Vasile Pânzariu (condamnat la robie în minele de plumb de la Baia Sprie şi Cavnic, trăitor al unui „Coşmar în noaptea veacului”) şi Dumitru Oniga (autor de „Cântece triste” şi al volumului rememorativ de proză „Urme, lacrimi, sânge, morminte”, închinat „tuturor prigoniţilor pentru dreptate”) sunt mărturisitori prin cuvântul scris.
Mărturisitor în imagini grafice
Artistul plastic humorean Radu Bercea, condamnat la 20 de ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru „crima de uneltire contra ordinii sociale”, este realizatorul singurului ciclu de lucrări din plastica românească în care reconstituie secvenţe dramatice, tulburătoare, din locurile de crâncenă detenţie şi coloniile penitenciare de muncă prin care a trecut (Luciu-Giurgeni, Cireşu, Grădina, Strâmba, Salcia, Stoeneşti, Măraşu, Vaca, la “Saivane” sau pe înfricoşătorul bac “Gironde”).
Mărturisitor în imagini grafice al infernului concentraţionar, Radu Bercea (care a scos recent de sub tipar cea de-a doua ediţie, revăzută şi adăugită, a albumului „Memoria retinei gulagului românesc”) şi-a aşezat truda artistică sub motto-ul „Să iertăm trecutul, dar să nu-l uităm!”.
Proiectul „Comemorarea arderii cărţilor Bucovinei”
Proiectul „Comemorarea arderii cărţilor Bucovinei” îşi propune să marcheze, în ultima decadă a acestui iulie fierbinte, monstruoasa crimă împotriva spiritualităţii şi memoriei româneşti, cumplita urgisire a cărţilor şi arderea lor în curtea închisorii din Suceava, în vara anului 1952, pusă la cale de securitate şi înfăptuită odată cu arestarea şi încarcerarea elitei culturale.
Comemorarea, care se doreşte a fi o pledoarie pentru memorie şi o dezicere categorică de atentatele repetate la adresa spiritului pururi viu al neamului, va fi marcată printr-o serie de momente ca:
Aducerea de la Săcele (Braşov) a ţărânii martirilor bucovineni, Gherasim Nicoară şi Dumitru Catană (absolvenţi ai gimnaziului din Suceava, încorporaţi în armata imperială, care au preferat să-şi sape singuri mormântul, decât să tragă în fraţii lor);
Difuzarea uneia dintre cărţile arse în curtea închisorii din Suceava, o adevărată cronică lirică a Bucovinei, „Şi vechi, şi noi”, de Constantin Sasu, carte publicată în 1926 de cărturarul Victor Morariu, care a supravieţuit într-un singur exemplar sub draniţa acoperişului unei case din Vama;
Organizarea unei expoziţii, cu titlul „Semnele Memoriei”, cu grafică realizată de Mihai Pînzaru-PIM pentru poemele poeţilor bucovineni plecaţi în veşnicie.
