În Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” s-a desfăşurat joi după-amiază prima manifestare din cadrul programului “390 de ani de îngrijire spitalicească la Suceava”.

 

Trei medici suceveni, preocupaţi de istoria medicinii româneşti

Programul, derulat sub egida Consiliului Judeţean de către biblioteca publică suceveană, în parteneriat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou”, coordonat de scriitoarea Angela Furtună, marchează deopotrivă împlinirea a 400 de ani de la ctitorirea sfintei mănăstiri Dragomirna (1609), 390 de ani de la ridicarea la Suceava a primului spital laic din Moldova (1619) şi 380 de ani de la trecerea în veşnicie a mitropolitului cărturar Anastasie Crimca (1629).
În faţa unui public alcătuit cu precădere din membri ai breslei medicale, trei medici suceveni, preocupaţi de istoria medicinii româneşti, au prezentat (uzând de un bogat material documentar) perioada de intensă civilizaţie din spaţiul moldav aflată sub semnul lui Anastasie Crimca.

 

Primul spital public din Moldova

Dr. Mihai C.M. Ardeleanu a devoalat, cu acest prilej, o mai veche preocupare legată de cercetarea începuturilor asistenţei medicale la Suceava, oferind informaţii interesante de la izvoarele tămăduitoare de la Siret şi Baia, până la apariţia bolniţelor mănăstireşti de la Pătrăuţi, Putna şi Dragomirna, pentru a sublinia apoi înfiinţarea la Suceava, prin grija mitropolitului Anastasie Crimca, a primului spital public din Moldova amplasat, aşa cum scrie misionarul catolic călător Petru Bogdan Baksic, „în faţa palatului domnesc” (Curtea Domnească), pe locul pe care se află astăzi sediul Curţii de Conturi şi corpul nou al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”.

 

„Un loc domnesc...din mijlocul târgului”

Au fost proiectate şi comentate imagini cu locul de amplasare a „Bolniţei lui Crimca” şi s-a subliniat contribuţia în istoria vieţii medicale a doi domnitori luminaţi ai Moldovei, Ioan Iacob Heraclit (Despot Vodă) şi Gaspar Graţiani - cel care, prin documentul semnat la data de 16 mai 1619, punea la dispoziţia mitropolitului Anastasie Crimca „un loc domnesc...din mijlocul târgului”, pentru ridicarea unui aşezământ „ca să fie pentru cei săraci şi neputincioşi şi şchiopi şi orbi şi alţii carii vor fi să se odihnească toţi aceia acolo într-un spital”.
Cu precizarea că Anastasie Crimca „a fost un deschizător de drumuri din seria marilor mitropoliţi ai Moldovei”, dr. Mihai C. M. Ardeleanu a accentuat faptul că Suceava trebuie să-şi promoveze imaginea de prim oraş moldav care a dispus de un spital public.

 

„O istorie bogată pe care, din păcate, o gestionăm foarte prost”

Dr. Gheorghe Dinu, membru al Societăţii Române de Istoria Medicinii şi al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii (autor a peste 30 de lucrări în domeniu), a prezentat aspecte din biografiile lui Anastasie Crimca, Ioan Iacob Heraclit şi Gaspar Graţiani, iar dr. Ioan Ieţcu a făcut o serie de referiri la asistenţa medicală din vremea lui Ştefan cel Mare, subliniind faptul că „la curtea voievodului s-a întâlnit medicina orientului cu medicina apusului european şi cu cea empirică a Moldovei”.
O Suceavă cu „o istorie bogată”, aşa cum a remarcat la final dr. Ioan Costea, „o istorie pe care, din păcate, o gestionăm foarte prost”.
 

Surpriză: Spitalul sucevean a primit în dar un aparat de dializă hepatică

Manifestarea nu a fost lipsită nici de surprize.
În timpul desfăşurării şi-a făcut apariţia în sală dr. Romeo Dumitrescu, aducând în dar spitalului sucevean un aparat de dializă hepatică.
Prezentat de dr. Mihai C. M. Ardeleanu ca „un vechi şi drag prieten”, dr. Romeo Dumitrescu (care este şi fondatorul Fundaţiei „Cucuteni pentru mileniul III”) a devenit de curând „sucevean prin adopţie”.

 

Noua sală de conferinţe a spitalului sucevean a primit numele „Dr. Vasile Andriu”

În cadrul manifestării, dr. Doina Elena Ganea Motan, directorul medical al Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou”, care i-a conferit cu acest prilej doctorului Ioan Ieţcu Diploma şi Medalia Meritul Medical „Mitropolit Anastasie Crimca”, a anunţat că noua sală de conferinţe a instituţiei sucevene de sănătate a primit, ca semn de recunoştinţă şi preţuire, numele „Dr. Vasile Andriu”.
Emoţia a fost mare pentru fiul regretatului medic, arhitectul Ionuţ Andriu, care se afla în sală.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “390 de ani de îngrijire spitalicească la Suceava”.

Comentarii