Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cu finanţare PHARE
Tabăra de creaţie (care constituie principala acţiune a proiectului, cu valoarea de 59.000 euro, finanţat de Uniunea Europeană prin programul PHARE) antrenează un număr de 30 de artişti plastici profesionişti, 15 din România (din perimetrul bucovinean, sau cu origini în Bucovina) şi tot atâţia din Ucraina, din regiunea vecină Cernăuţi.
Dacă la conferinţa de presă (organizată în spaţiul de cazare - Pensiunea „Lina” din Suceviţa), la care-au participat deopotrivă membrii celor două echipe de proiect (română şi ucraineană) precum şi artiştii implicaţi în această acţiune transfrontalieră, s-au prezentat activităţile şi obiectivele proiectului, discuţiile private, care s-au legat ulterior, au fost în măsură să contureze mult mai bine cadrul şi climatul de convieţuire şi de creaţie.
“Frânturi de limbă” şi lucru în “plein air” sau în “atelierul” din cameră
Cazaţi în camere separate în pensiunea amplasată într-un decor mirific, artiştii, care, aşa cum îmi spunea unul dintre ei, s-au înţeles perfect din „frânturi de limbă” (în care-amestecau, precum culorile pe paletă, româna şi ucraineana cu rusa, engleza, germana şi franceza), beneficiind de un program lejer, au lucrat fie în „plein air” (în aer liber), fie în atelierele amenajate ad-hoc în camerele lor, unde s-au desfăşurat pe şevalet, pe pat sau pe mesele pe care le-au avut la dispoziţie.
Dacă decanul de vârstă al taberei, artistul plastic Ilie Boca (băcăuan de câteva decenii, dar cu origine bucovineană, în Botoşana) a fost nevoit să cumpănească şi să opteze pentru Suceviţa între alte câteva tabere la care a fost invitat, suceveanca Eugenia Goraş mi-a mărturisit, cu emoţie, că aceasta este prima tabără la care participă după… 30 de ani.
Suceviţa în lucrările lui Ion Grigore, Traian Postolache şi Marin Gherasim
Şi dacă pe maestrul Ion Grigore l-am surprins pictând în balconul camerei sale de la parter, primul artist căruia i-am călcat pragul a fost rădăuţeanul Traian Postolache, care, rămas fidel motivelor simbolice, dar inspirat de pictura murală a Suceviţei, construia complicate compoziţii renascentiste cu patină de frescă.
Însoţit de el am bătut la uşa camerei maestrului Marin Gherasim (titular, ca şi Ilie Boca, al Marelui Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din România), care ne-a întâmpinat cu bunăvoinţă.
Odată cu o lucrare-triptic, realizată în culori de ulei, ne-a arătat o serie de schiţe cu case şi acareturi cu specific bucovinean, pe care şi-a propus să le “exploateze” plastic, ceva mai târziu, în propriul său atelier.
Reacţii artistice afective la motivele zonei
L-am vizitat apoi pe pictorul Costin Neamţu. Cu două expoziţii în pregătire, una programată pe data de 13 mai, la „Căminul Artei”, şi alta în august, la “Galeria artelor” din Bucureşti (unde va expune pasteluri şi acuarele cu „dominantă figurativă”), Costin Neamţu (care lucrează în paralel figurativ şi abstract, dar, aşa cum a ţinut să sublinieze, fără să le amestece), a „reacţionat afectiv” la motivele zonei, vizând atât peisajul, cât şi ctitoria mănăstirească a Movileştilor.
Ctitorie către care-a privit şi Veronica Gridinoc pentru a-şi realiza (în prezenţa tăcută şi somnolentă a motanului său, Ciupi, de care nu s-a putut despărţi nici în tabără) acuarelele, dar şi o lucrare în culori de ulei intitulată “Îngerul nopţii”.
“Asigurarea” lui BOX şi acurateţea cromatică din lucrările lui Igor Yuriev
Constantin Ungureanu BOX a executat o suită de desene nervoase, în sangvină sau pastel sepia, cu aceleaşi case bucovinene care constituie „motivul statornic” al zonei.
Box însă s-a “asigurat”...domestic, întrucât două din pânzele pictate în culori de ulei au fost intitulate (după numele soţiei şi muzei sale) „Aurora bucovineană” şi „Aurora liturgică”.
O parte dintre lucrări vor putea fi văzute în expoziţia cu lansare de carte (un poem dramatic cu titlul „Acatistul frunzei”), pe care o pregăteşte pentru cea de-a treia decadă a lunii mai.
Pe culoarul de la etaj l-am surprins pe artistul ucrainean Igor Yuriev, care-şi aliniase pânzele la uscat, de-a lungul peretelui. Culori de ulei aşternute cu acurateţe, cu pensula lată, cu transparenţe de acuarelă.
“Salutări din Suceviţa”
Pictorii ucraineni erau plecaţi aproape toţi să lucreze în aer liber.
Am găsit-o însă în atelier şi m-am bucurat de revedere, pentru că am cunoscut-o cu câţiva ani în urmă la Cernăuţi, pe Irina Kalenyk.
Avea pe şevalet o lucrare în care a creat un arc peste timp, suprapunând două personaje (un cuplu în haine de epocă, realizat după o veche carte poştală din perioada Bucovinei habsburgice, pe care scria, în limba germană, “Salutări din Suceviţa”) peste peisajul pe care-l vedea din balconul camerei.
O colegă de-a sa, Svitlana Shevchenko (specializată, aşa cum am văzut în CV, în cusătură artistică, design vestimentar, grafică de carte şi producţie poligrafică) a desenat numai flori, flori de câmp şi flori de grădină din Suceviţa.
“Condiţiile sunt ireproşabile, iar noi ne înţelegem perfect”
În balconul unei alte camere, echipat cu halat de doc (precum călăfătuitorii barcazurilor cu care se întâlneşte când merge în deltă) şi cu părul strâns în bandană, Corneliu Tincu lucra aşezat pe “capra” lui (o bancă prevăzută la un capăt cu şevalet) meşterită special.
Mi-a expus scurt părerea sa despre tabără: “Este una din cel mai bine organizate tabere la care-am participat până acum. Condiţiile sunt ireproşabile, cazarea, masa, materialele de lucru sunt foarte bune, iar noi ne înţelegem perfect”.
Eugenia Goraş, care - aşa cum scriam la începutul acestor rânduri - a avut, după câteva decenii, bucuria de a fi invitată să participe la o tabără, a spus că pentru ea întâlnirea cu colegii, într-un astfel de cadru, îi provoacă stări speciale.
“Pentru mine - a mărturisit ea - este într-adevăr un lucru minunat, o adevărată lecţie de comunicare”.
30 de artişti plastici profesionişti din România şi Ucraina
Timpul nu mi-a permis să mă-ntâlnesc şi să stau de vorbă cu toţi cei 30 de artiştii din tabără.
Cu acest regret, se cuvine însă să-i nominalizez pe toţi.
În ordine alfabetică, cei 15 artişti plastici români sunt: Gabrel Baban, Ilie Boca, Cătălin Alexandru Chifan, Marin Gherasim, Eugenia Goraş, Veronica Gridinoc, Ion Grigore, Victor Hreniuc, Costin Neamţu, Traian Postolache, Anghel-Vasile Siminiuc, Liviu Suhar, Corneliu Tincu, Constantin Ungureanu BOX, Dany Madlen Zărnescu.
Colegii lor ucraineni sunt următorii: Liudmyla Bogdan, Oleksandr Harmyder, Andrii Holomeniuk, Valerii Hnatiuk, Yurii Hushkevich, Irina Kalenyk, Yurii Kyryliuk, Volodymyr Krasnov, Oleksandr Litvinov, Pavlo Pushkariov, Maryna Rybachuk, Svitlana Shevchenko, Volodymyr Teutu, Igor Yuriev, Anatolii Zhytariuk.
Catalog în 1.200 de exemplare şi două expoziţii, la Suceava şi Cernăuţi
Cele două echipe de proiect sunt, de partea română: Carmen Bădăluţă - manager proiect, Susana Cosovan - asistent manager, Elena Novac - responsabil financiar, Iuliana Roşca - responsabil comunicare, relaţii publice, Doina Creangă şi Irina Ţibulcă - responsabili elaborare catalog tabără creaţie, Ovidiu Ambrozie Bortă - responsabil organizare tabără.
Echipa de partea ucraineană: Inna Kitsul (director Muzeul de Artă Cernăuţi), Valentina Lyubkivska (Şef Secţie Artă) şi Olena Guzhva (director adjunct) - consultant proiect.
Câte trei lucrări, create de fiecare artist participant, vor intra în colecţia de artă contemporană a Complexului Muzeal Bucovina.
Catalogul taberei (în limbile română, ucraineană şi engleză) va fi editat în 1.200 de exemplare, iar lucrările vor fi prezentate în două expoziţii organizate la Suceava şi Cernăuţi.
