Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Autorul, profesorul Emil Simion, fost director al liceului, acum pensionar, a lansat în tandem două volume, unul de versuri, „Strigăt tăcut”, şi altul de proză intitulat „Urme în oglinda vremii”.
„Verba volant, scripta manent”
Manifestarea, care s-a desfăşurat în prezenţa corpului profesoral şi a unui grup de elevi de la clasele de filologie, a fost moderată de profesorul şi scriitorul Ion Cozmei.
Ca dascăl de limba latină, acesta a accentuat asupra dictonului „Verba volant, scripta manent”, subliniind faptul că Emil Simion „a cochetat cu literatura multă vreme”, până când s-a lăsat convins „să-şi aranjeze gândurile în mod literar între copertele unor cărţi”.
Şi dacă în volumul care are ca titlu sintagma metaforică „Strigăt tăcut” autorul face o plecăciune poeziei (care, aşa cum scrie el într-o scurtă notă introductivă, „este o stare de spirit ce ascunde o răbdătoare elaborare, îndelungi operaţii de decantare a esenţialului din nebănuite imagini”), în cartea de proză, intitulată „Urme în oglinda vremii”, Emil Simion aglutinează secvenţe de memorie din perioada în care a fost director coordonator la şcoala din comuna Udeşti.
„Un pedagog de excepţie”, care „s-a identificat cu oamenii locului”
Amintiri, cum spune autorul într-un „posibil argument”, care-i prilejuiesc „o plăcută reîntâlnire cu oameni, locuri, obiceiuri, întâmplări hazlii, secvenţe din viaţa şcolii şi a localităţii”, cu mărturisita părere de rău că nu a reuşit să surprindă „şi altele, din noianul de evenimente derulate pe parcursul acelor ani”.
Emil Simion, cum a remarcat poetul Liviu Popescu, unul dintre udeştenii invitaţi la manifestare, a fost „un profesor apreciat, un pedagog de excepţie” care „s-a identificat cu oamenii locului”.
Cartea este totodată un omagiu adus jurnalistului şi scriitorului udeştean Mircea Motrici, iar evenimentul lansării, în prezenţa îndoliatei Rozalia Motrici, a prilejuit păstrarea câtorva clipe de reculegere în memoria celui de la stingerea căruia se împlinesc peste câteva zile doi ani.
„Profesorul nostru, scriitorul nostru”
Emil Simion a mărturisit că păstra scrierile în manuscris fără a avea intenţia de a le tipări.
Câţiva dintre cei care s-au aflat în preajma sa l-au îndemnat însă să le publice.
Directorul liceului, prof. Dumitru Bernicu, i-a mulţumit autorului pentru gestul de a-şi lansa cărţile în şcoala din colectivul căreia a făcut parte şi pe care a condus-o până la momentul pensionării.
„Profesorul nostru, scriitorul nostru”, aşa cum a spus Ion Cozmei la finalul manifestării.
