Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
O sală prea mică pentru un eveniment atât de mare
Manifestarea, organizată din păcate într-o sală prea mică pentru un eveniment atât de mare (ar fi fost de dorit ca lansarea să se petreacă în marea sală luminată prin vitralii din incinta Palatului Administrativ), a reunit, alături de organizatori şi de cei care au trudit la realizarea unor remarcabile tomuri (tipărite fiecare în câte 1.000 de exemplare), un număr important de personalităţi culturale, politice şi administrative.
Cele trei volume editate sub egida Centrului de Cercetare, Conservare şi Restaurare Bucovina, cu finanţare obţinută de la Ministerul Culturii şi Cultelor prin Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Suceava sunt „Catalogul colecţiei Romstorfer - Ceramica monumentală”, albumul „Suceava între trecut şi prezent” şi „Botanica poporană română” (vol. I, literele A-F).
„O preţioasă restituire”
Importanţa momentului a fost subliniată de prezenţa acad. Răzvan Theodorescu şi de cea a prof. univ. dr. Ioan Opriş, dar şi de atenţia acordată evenimentului de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul municipiului, Ion Lungu, şi rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, prof. dr. ing. Adrian Graur.
Cu o frumoasă imagine asupra Bucovinei „proiectată” de acad. Răzvan Theodorescu din amintirile tinereţii, când bunica sa i-a conturat profilul mirific al acestui ţinut, spunându-i că va sesiza diferenţa când va trece graniţa din regat, întrucât până la Burdujeni copiii vor arunca în tren cu pietre, iar de la Iţcani vor arunca flori, s-a făcut sublinierea că cele trei volume reprezintă „o preţioasă restituire”.
„Ce faceţi voi aici, la Suceava, onorează orice centru ştiinţific din România”
„Sunt încântat să pot asista la publicarea unor asemenea volume”, a spus acad. Răzvan Theodorescu, subliniind că lucrarea semnată de arheolog dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, „Catalogul colecţiei Romstorfer - Ceramica monumentală”, este „o operă ştiinţifică remarcabilă” şi, făcând referire la cioburile ceramice (plăci pavimentare, cahle, piese de ceramică utilitară, 267 de repere prezentate pe 46 de pagini ilustrate), a reliefat faptul că acestea „dovedesc înaltul nivel seniorial al Sucevei” de odinioară.
„Ce faceţi voi aici, la Suceava - a accentuat el - onorează orice centru ştiinţific din România”.
„Ce-am avut şi ce-am pierdut”
Prof. univ. dr. Ioan Opriş a mărturisit că nu este prima provocare la care asistă la Suceava („provocare care probează şi are performanţă”) apreciind publicarea „Botanicii poporane române”, realizată după manuscrisul folcloristului, etnografului şi ctitorului etnobotanicii române acad. Simion Florea Marian, în această restituire îngrijită de prof. Aura Brădăţan, ca fiind „o carte care nu va putea lipsi din biblioteca nici unei universităţi sau din biblioteca oricărui intelectual care se respectă”.
Cât despre albumul „Suceava între trecut şi prezent”, la editarea căruia alături de Constantin Emil Ursu şi istoricul Mihai-Aurelian Căruntu au contribuit Paraschiva-Victoria Batariuc, Laura Ursu şi Mugur Andronic, acesta ar fi putut purta titlul avertisment (cu referire la patrimoniul arhitectural al urbei) „Ce-am avut şi ce-am pierdut”.
„Cel mai de preţ sigiliu al existenţei noastre”
Şi dacă Aura Brădăţan a anunţat faptul că are deja pregătite pentru tipar şi celelalte două volume ale „Botanicii poporane române” numai să existe fondurile necesare, Paraschiva-Victoria Batariuc a mărturisit, cu mulţumiri adresate colaboratorilor şi cu sentimentul împlinirii, că „dacă Penelopa l-a aşteptat pe Ulise 20 de ani, eu am lucrat 34 de ani la această carte”.
„O adevărată aventură”, aşa cum a spus Mihai-Aurelian Căruntu, referindu-se la adunarea şi sistematizarea materialului pentru albumul „Suceava între trecut şi prezent”, un gest menit să atragă atenţia asupra a ceea ce mai poate fi salvat din patrimoniul arhitectural al Sucevei.
O triplă lansare de carte „de amploare - după cum a concluzionat rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, Adrian Graur - care propulsează viaţa culturală a urbei”, volume pe care prof. univ. dr. Mihai Iacobescu le-a apreciat ca fiind „cel mai de preţ sigiliu al existenţei noastre”.
