Un jovial fumător de pipă
După 21 de ani de la trecerea în veşnicie a celui pe care breasla artistică suceveană l-a considerat (exceptându-i pe meşterii iconari din zonă) un pionier al picturii pe sticlă, fiica artistului, Cristina Calancea Ungureanu, a organizat, împreună cu graficianul Mihai Pînzaru PIM şi scriitoarea Angela Furtună, o expoziţie (cu lucrările rămase în colecţia familiei) pentru a recupera, în adevărata sa dimensiune, memoria unui artist care, din păcate, a rămas cvasi-necunoscut marelui public.
Au evocat figura jovialului fumător de pipă (singurul cetăţean al urbei care îndrăznea să se afişeze, în anii de plin avânt comunist, cu acest accesoriu al vieţii burgheze) scriitoarea Angela Furtună, prietenul Mihai Pînzaru PIM, fiica artistului, Cristina Calancea Ungureanu, colecţionarul de artă Sergiu Ganea, dr. Ioan Ieţcu şi poetul Ion Cozmei.
Un creator cu fibră originală, inconfundabilă
Creator cu fibră originală, inconfundabilă, Romeo Calancea, un autodidact în ale picturii (remarcat la început ca un promotor al artei naive, dar care s-a impus treptat prin maniera personală de lucru şi atitudinea sa solemn-decorativă), s-a făcut repede acceptat în branşa artistică şi s-a amestecat cu humusul creativ al urbei.
Şef al Agenţiei TAROM din Suceava, purtător mândru al uniformei de aviator (paradoxal pentru spiritul său liber) Romeo Calancea, aşa cum remarca cineva, „parcă juca un rol”, parcă era un personaj dintr-o piesă de teatru, un provocator permanent înconjurat de o mulţime de chibiţi autohtoni.
„Popeye marinarul” sau „Soldatul Svejk”, cum i se spunea adeseori în glumă, practica pictura, dincolo de orizontul meschin al cotidianului, ca o formă de igienă intelectuală, ca autoreglaj pentru echilibrul interior.
Un creator pentru care arta nu era o marfă, ci o mărturisire
Prieten al artiştilor, membru fondator al Cenaclului UAP Suceava, Romeo Calancea a găzduit la Agenţia TAROM un cenaclu artistic coordonat de prietenul său, regretatul jurnalist şi scriitor Mircea Motrici.Filatelist, numismat şi fotograf amator, a întreţinut o vastă corespondenţă cu personalităţi din diverse domenii, atât din ţară (cântăreţul Gică Petrescu, cosmonautul Dumitru Prunariu), cât şi din străinătate (colecţionarul Sergiu Ganea deţine peste 6.000 de scrisori).
„O personalitate complexă”, aşa cum a subliniat dr. Ioan Ieţcu, un „risipitor de sugestii şi de idei” pe care le împărtăşea cu deschidere tuturor (de multe ori, cum a spus Ion Cozmei, în faţa unei ceşti de „cafea condimentată cu rom”), un creator pentru care arta nu era o marfă, ci o mărturisire.