Modulele matriţei realizate din ghips
În atelierul de pe strada Cernăuţi, nr. 53, unde Mircea Dăneasă a lucrat, (împreună cu echipa care l-a ajutat) până toamna târziu, când temperatura a scăzut sub limita de îngheţ, se află, la uscare lentă, modulele matriţei realizate din ghips după modelajul în lut.
La modelarea lucrării (care, din cauza dimensiunilor mari ale monumentului, a fost făcută pe trei segmente) Mircea Dăneasă a fost ajutat de o echipă din care au făcut parte foşti elevi de-ai săi de la Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu”, în prezent absolvenţi de universităţi de artă şi colegi de breaslă artistică: Narcis Tabarcea, Cătălin Luca şi Lenuţa Domnar, precum şi fiul său Remus Dăneasă, profesor la Catedra de arte vizuale de la Şcoala Populară de Arte “Ion Irimescu”, şi mai tinerii învăţăcei Olga Negură şi Ana Epure.
Două tone de ghips pentru realizarea matriţei
Pentru realizarea modulelor matriţei de turnare (într-o primă fază monumentul va fi turnat în beton, cu speranţa că, atunci când vor exista fonduri mai generoase, îşi va găsi împlinirea într-un material mai rezistent) s-au folosit peste 50 de saci de ghips, de câte 40 de kg fiecare, în total peste două tone de ghips.
La o primă apreciere, monumentul va cântări, turnat din beton, circa zece tone.
Amplasamentul lui poate fi văzut în centrul municipiului Suceava, vizavi de Casa de Cultură, pe spaţiul verde de la marginea pasajului pietonal, unde s-a executat deja fundaţia şi s-a turnat soclul din beton, în care s-a fixat axul metalic al lucrării.
Amplasarea, pe locul indicat în proiect
Monumentul, în reprezentarea căruia Mircea Dăneasă a combinat simbolismul crucii cu cel al zborului, va măsura pe verticală cca. 7,4 metri fără soclu.
Soclul, din beton, va mai adăuga un metru la înălţimea lucrării.
Monumentul eroilor şi martirilor Bucovinei a fost, vara trecută, subiectul unei dispute publice, atunci când Primăria Suceava a venit cu propunerea amplasării lui în locul statuii de bronz a voievodului Petru I Muşat, statuie situată pe platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor.
Propunerea a fost contestată de către un grup de intelectuali suceveni, iar argumentele arhitecţilor au susţinut amplasarea monumentului pe locul indicat în proiect.