Sala de Arte „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” din municipiul Suceava a găzduit ieri o manifestare dedicată împlinirii unui secol de la naşterea scriitorului Teofil Lianu (12 decembrie 1908 - 15 septembrie 1997).

 

Natura unui poet

Organizat de biblioteca suceveană împreună cu Societatea Scriitorilor Bucovineni (SSB), momentul de omagiere centenară a scriitorului bucovinean l-a avut ca principal participant pe fiul acestuia, compozitorul şi dirijorul Corneliu Dumbrăveanu.

Au evocat figura poetului iconarist scriitorul Ion Beldeanu, preşedintele SSB (care a rememorat momente de la întâlnirile cercului literar de la Rădăuţi, din anii în care Teofil Lianu-Dumbrăveanu era muzeograf în acest oraş) şi prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, decanul Facultăţii de Litere şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, care, aşa cum a mărturisit, atunci când l-a cunoscut, a „descoperit un om în care a identificat natura unui poet”.

 

Un om care „ar fi meritat să aibă o altă soartă”

Creionând portretul unui „om cu o ţinută demnă, radicală”, care „iubea enorm cărţile”, un om care, în anii de restricţie, „s-a refugiat în casă ca într-o chilie”, Mircea A. Diaconu, autorul unor studii documentate despre mişcarea iconaristă, a conturat profilul lui Teofil Lianu din perioada în care poetul s-a însingurat, încercând „să trăiască în afara istoriei”, „departe de complicaţiile vieţii publice”, pentru „a rezista ca un monah”.

Emoţionante au fost cuvintele rostite de fiul poetului, compozitorul şi dirijorul Corneliu Dumbrăveanu (care şi-a anunţat încheierea carierei dirijorale la data de 1 decembrie a.c., cu prilejul concertului de gală susţinut la Cernăuţi, de Ziua Naţională a României, de Filarmonica de Stat „Mihail Jora” din Bacău), care şi-a apreciat părintele ca „un om admirabil”, un om care „ar fi meritat să aibă o altă soartă”.

*

Un moment de evocare la care-au contribuit şi poetul Dumitru Oniga, şi istoricul literar Nicolae Cârlan (care a pomenit de atmosfera de austeritate demnă în care a trăit) şi scriitorul Ion Filipciuc (care-l aşează pe Teofil Lianu „foarte sus pe scara iconarilor”), care, pentru blândeţea sa extraordinară, l-a considerat a fi „un om din ţara blajinilor”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Un om din ţara blajinilor”.

Comentarii