Este vorba de „Monografia comunei Coşna”, lucrare care-i are ca autori pe Paraschiva şi Ioan Abutnăriţei, nume cunoscute deja în rândul documentariştilor, autorilor şi celor interesaţi de scrieri monografice care vizează perimetrul bucovinean, întrucât, cu doi ani în urmă, au scos de sub tipar „Monografia comunei Poiana Stampei”.
„Un dar pentru locuitorii comunei”
Apărută la editura AXA din Botoşani, cartea soţilor Abutnăriţei (Paraschiva, învăţătoare şi preşedinta Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” - Filiala „Arboroasa” din Vatra Dornei, iar Ioan, fost ofiţer, acum pensionar) este, aşa cum scrie în textul introductiv intitulat „Cu gândul la viitor” primarul comunei Coşna, Iliuţă Ivan, „un dar pentru locuitorii comunei”.
Un dar făcut cu prilejul organizării unei manifestări mult aşteptate de locuitorii zonei, cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Fructelor de Pădure, festival organizat, în zilele de 6 - 7 septembrie a.c., de Primăria, Consiliul Local şi Căminul Cultural al comunei Coşna.
„Satul este locul rădăcinilor noastre”
Subliniind într-un „Argument” (care începe cu cuvintele lui Lucian Blaga: „Eu cred că veşnicia s-a născut la sat”) faptul că „satul, ca o entitate de sine stătătoare... este locul rădăcinilor noastre”, autorii accentuează că faţă de trecut („această marcă a identităţii care nu devine prezent decât în măsura trăirilor noastre”) avem datoria de a nu-l lăsa să cadă pradă uitării.
Unui astfel de gest i se circumscrie şi această monografie pe care s-au străduit s-o scrie „dintr-o datorie faţă de înaintaşi... şi din dorinţa ca cei prezenţi, gospodari vrednici şi iubitori de neam, păstrători de tradiţii moştenite din străbuni, să cunoască...să preţuiască şi să transmită tot ce a creat această comunitate mai valoros”.
„Considerăm - apreciază autorii - această lucrare ca un al doilea pas în cunoaşterea trecutului şi prezentului comunei Coşna”, un prim pas fiind cel făcut „cu rigurozitate şi conştiinciozitate”, într-o monografie rămasă doar în formă dactilografiată, de ing. Ioan M. Lăzurcă şi arh. Cornel S. Todaşcă.