Săpăturile efectuate pentru înlocuirea conductelor şi modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Suceava au scos la iveală, în două puncte de pe strada Samoil Isopescu (nr. 3-6 şi 28), urme de locuire cu depuneri arheologice din perioada preistorică şi secolele de început ai primului mileniu creştin, precum şi din perioada medievală.

 

Supravegherea arheologică a lucrărilor are rezultate

Zona Cutului (Mahalaua Colţul, Cutul sau Ţigănimea Mitropoliei), configurată în jurul Bisericii Sf. Gheorghe (Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou) - ridicată în cel de-al doilea deceniu al sec. al XVI-lea ca nouă catedrală mitropolitană a Moldovei - cuprinsă între Uliţa Mitropoliei (ulterior str. Ana Ipătescu şi parţial Iancu Flondor) şi vechea Uliţă Tătărască (Uliţa Bosancilor sau, mai târziu, Uliţa Cutului), se află permanent în atenţia arheologilor suceveni.

Aşa cum a spus arheologul dr. Ion Mareş, directorul general adjunct al Complexului Muzeal Bucovina, în acest perimetru s-au făcut, de-a lungul anilor, mai multe descoperiri arheologice, în zona Tipografiei / Ana Ipătescu fiind identificată o mare necropolă carpică de incineraţie, din sec. II - III d. H.

Odată cu începerea lucrărilor de reabilitare a sistemului de termoficare, supravegherea arheologică s-a făcut (şi continuă să se facă) pe tronsoane de execuţie şi iată că are rezultate.

 

„Urmele de locuire descoperite completează  baza de date a arheologilor suceveni”

Deşi săpăturile se fac pe traseele conductelor vechi, apar şi acum urme care trezesc interesul arheologilor.

Astfel, au fost scoase la suprafaţă materiale diferite tipologic, amestecate şi provenind din mai multe perioade istorice.

Este vorba, cu precădere, de fragmente ceramice (dar au fost găsite şi fragmente dintr-o râşniţă de piatră sau bucăţi de chirpici) din perioada preistorică, epoca târzie a bronzului (Cultura Noua), din cea de-a doua epocă a fierului (La Tene) dar şi din perioada migraţiilor (Cultura Sântana de Mureş), precum şi din perioada evului mediu, din sec. XVI-XVII-XVIII.

Aşa cum a precizat Ion Mareş „urmele de locuire descoperite completează  baza de date a arheologilor suceveni”.

Fragmentele ceramice au fost ridicate de la locul descoperirii şi aduse la Muzeul de Istorie, unde vor intra în depozitul de materiale arheologice.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Urme de locuire preistorică în Cutul Sucevei.

Comentarii