Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Manifestările organizate cu prilejul celei de-a III-a ediţii a Festivalului de Artă Medievală “Ştefan cel Mare”, festival organizat în intervalul 11-17 august a.c. de către Consiliul Judeţean, Primăria Municipiului Suceava şi Complexul Muzeal Bucovina, au adus în Cetatea de Scaun a Sucevei o mulţime de lume.
Duşmanul zilei: vremea caniculară
Sâmbătă, în cea de-a cincea zi a festivalului, dar cea de-a doua dedicată exclusiv manifestărilor medievale (întrucât primele trei zile ale săptămânii au fost consacrate teatrului, iar cea de-a patra a fost hărăzită debutului primei ediţii a Festivalului de muzică folk „La Suceava, în Cetate”) şirul acţiunilor, care s-au desfăşurat în cascadă în mai multe locaţii, au avut, cel puţin până la căderea serii, când au prins să atace ţânţarii, un singur duşman: vremea caniculară.
Dacă secvenţele de program care au început, de la ora 9:00, în zona Zidului Alexandru cel Bun (teatrul de păpuşi şi scenetele pentru copii interpretate de actorii Teatrului „Vasilache” din Botoşani sau atelierul de dansuri medievale al tinerilor din Hermanstadt - Sibiu) au avut parte de vreme acceptabilă, de la orele amiezii căldura a devenit insuportabilă.
Consumatori de divertisment, reorientaţi spre consumul de mici şi bere
Retras la umbră pe terasele de pe platoul cetăţii sau în parcul din jurul Muzeului Satului Bucovinean, cea mai mare parte a publicului, care a venit iniţial având ca pretext festivalul, s-a reorientat şi s-a transformat, din consumator de divertisment şi cultură, în consumator de mici şi bere.
Cetatea nu a dus însă lipsă de vizitatori, deşi nu a existat un public compact care să se mute de la o locaţie la alta, pe măsură ce se desfăşurau activităţile din programul festivalului.
Vizitatori solitari, cupluri şi familii cu copii, grupuri de cunoscuţi sau prieteni străbăteau cetatea orientându-se după programul tipărit, distribuit la intrare, în care, pe ore şi pe locaţii, erau consemnate manifestările zilei.
Face painting, foto haioase şi certificate de iubire
Întâmpinaţi, imediat după păşirea de pe podul de lemn în interiorul incintei zidite, de craioveanul Piki Marian Răţulescu, care, în straie de clovn (cu pantaloni largi, dar şi cu fustanelă aurie pe deasupra), făcea reverenţe poftindu-i să se aşeze pe scaunul instalat la umbra unui cort pentru o şedinţă de pictură pe faţă (face painting) şi pentru „foto haioase - 10 RON”, sau pentru eliberarea unui „Certificat de iubire” („valabil numai cu însoţitor/însoţitoare de mână, de toartă”), vizitatorii intrau deja în atmosfera de iarmaroc medieval.
Alături, damele puteau să cumpere pălării multicolore de catifea (90 lei), cu panglici, mărgele şi pene, sau puteau să-şi facă fotografii îmbrăcând rochii lungi de domniţe şi castelane.
Tabere de corturi şi rastele cu săbii şi buzdugane
În zona Pulberăriei erau instalate taberele de corturi ale ordinelor cavalereşti (de Mediaş, de Transilvania - Sibiu sau ale Cavalerilor Cetăţilor Bârsei).
Perimetrele erau înconjurate cu şiruri de steguleţe, pentru delimitarea zonei de protecţie a publicului, întrucât, în incintele astfel constituite (în care erau expuse la vedere rastele cu arme, de la săbii de diverse mărimi până la buzdugane cu lanţ) aveau loc atât spectacole de dans, se desfăşurau întreceri (cum era cea a aruncării potcoavelor pe o sabie înfiptă în pământ), dar aveau loc şi lupte cu arme albe, nu numai între bărbaţi, dar şi între cavaleri şi domniţe.
Portrete la minut, zodiac, menestreli, mascaţi şi jongleri pe picioroange
În faţa portalului arcuit de piatră, prin care se intra în curtea interioară a cetăţii, doi graficieni, suceveanul Cătălin Alexandru Chifan şi comăneşteanul Simion Iuga, realizau portrete „la minut”, un „minut” ceva mai lung dar, oricum, după o şedinţă de pozat, vizitatorul deţinea, contra cost, o amintire în grafit a trecerii sale prin Cetatea Sucevei.
Cei care voiau să-şi anticipeze sorocul aveau la îndemână, gratuit, în Camera de gardă, un zodiac medieval, iar în incinta curţii interioare a cetăţii, singurul perimetru umbrit de cei doi stejari seculari (prin care umblau menestreli, mascaţi şi jongleri pe picioroange) puteau urmări spectacole de teatru, dans şi lupte medievale.
Ţânţari, gală folk şi arderea vrăjitoarei
Abia spre seară, după ora 19:00, când în curtea interioară a fost programat turnirul armelor cavalereşti, turnir în care se înfruntau membrii Ordinului Cavalerilor Cetăţilor Bârsei, publicul a început să se concentreze în cetate.
Scenele de luptă care au continuat şi în perimetrul din jurul Pulberăriei (unde a fost prezentat apoi de către membri Asociaţiei „Gladius Dei” din Sibiu spectacolul cu dans, lupte, foc şi cascadorii „Renegatul”) au pregătit publicul pentru spectacolul ecvestru, turnirul de noapte „Cavalerul Alb”, care s-a desfăşurat, la lumina reflectoarelor, în şanţul de apărare a cetăţii.
O noapte care le-a mai oferit celor prezenţi, care s-au încumetat să reziste asalturilor ţânţarilor, gala laureaţilor festivalului de muzică folk, spectacolul fulminant al „Arderii vrăjitoarei” şi, pe pragul dintre noapte şi zi, concursul de supravieţuire în cetate.
„Moartea lui Despot Vodă la Suceava”
Una dintre scenele de reconstituire istorică, jucată sâmbătă, în plină vipie (atunci când „soarele s-a topit şi a curs pe pământ”, cum scria Labiş), în zona neumbrită a curţii interioare, de către actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, a fost cea a „Morţii lui Despot Vodă la Suceava”.
Aventurierul, care prin uneltire l-a înlăturat pe Alexandru Lăpuşneanu, ocupând tronul Moldovei în toamna anului 1561, a sfârşit în ziua de 5 noiembrie 1563 în Cetatea Sucevei (care şi-a deschis silit porţile după un asediu de trei luni) răpus de buzduganul hatmanului Ştefan Tomşa, care l-a decapitat şi i-a trimis capul împăiat la Constantinopol.
Scenele de luptă, foarte bine interpretate, au ridicat însă praful, făcând aerul încins de caniculă să devină irespirabil.
Cu tiroliana în... braţele miresei
Două cupluri proaspăt căsătorite au păşit sâmbătă în Cetatea de Scaun a Sucevei, anticipând cu o zi spectacolul nunţii medievale, programat pentru după-amiaza zilei de duminică.
Dacă Mirela şi Andrei Cojocar au vizitat cetatea, s-au fotografiat şi au primit din partea tuturor urarea „casă de piatră”, Cornelia (18 ani) şi Simion Bolohan (21 ani), a căror nuntă avea loc seara în satul Sf. Ilie, au vrut să guste împreună o aventură la care, până la urmă, mireasa a renunţat, lăsându-l doar pe mire să-şi dovedească curajul.
Cei doi au vrut să traverseze împreună şanţul de apărare al cetăţii cu tiroliana, dar li s-a spus că nu pot traversa decât pe rând, fiecare în parte, iar mireasa nu s-a încumetat singură.
Mirele însă a salvat onoarea familiei, dându-şi drumul pe cablu până în cetate, unde l-au aşteptat, cu braţele deschise, aleasa inimii şi un grup gălăgios de prieteni.
