Cea de-a XIII-a ediţie a Târgului meşterilor populari, manifestare organizată  sub egida Consiliului Judeţean Suceava de către Complexul Muzeal Bucovina în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, s-a deschis ieri, la ora 11:00, la Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei.

Organizatorii au invitat şi în acest an cca. 130 de meşteri populari autentici, din toate zonele etnografice ale ţării, mai bine de jumătate dintre ei fiind deja prezenţi şi cu produsele etalate la deschidere, alţii, tocmai sosiţi, urmând să-şi descarce şi să-şi expună marfa pe parcursul zilei.

 

Ţesături şi împletituri din Runcu Salvei şi cergi miţoase de la Săpânţa

Înşiruiţi de o parte şi de alta a aleii care străbate muzeul în aer liber, cu produsele prezentate pe standurile şi mesele de expunere, meşterii populari şi-au aşteptat clienţii îmbrăcaţi, cu precădere, în straie populare specifice zonei de provenienţă.

Ceramişti, cioplitori, iconari şi împletitori, ţesătoare şi cusătorese din Bucovina şi din Ardeal, sau din zonele sudice ale ţării până în Basarabia, îşi etalau marfa în mare parte cu preţurile afişate la vedere.

Artista populară Floare Moldovan din Bistriţa, Runcu Salvei, s-a aşezat alături de Maria Gherghei din Săpânţa, Maramureş, prezentându-şi ţesăturile, împletiturile şi produsele de marochinărie (curele şi chimire) lângă cergile miţoase (numai 100 lei bucata) şi straiţele din lână ale vecinei sale.

 

Icoane, măşti, fluiere şi piese de mobilier rustic

Icoanele pictate pe lemn (cu preţuri cuprinse între 150 şi 500 lei) de Valentina Acasandrei din Iaşi stăteau aproape de cele pictate pe sticlă, cu fundal din foiţă de aur (100 - 350 lei) ale meşterului iconar Ioan Pop din Zalău, meşter care a participat şi la târgul organizat cu prilejul Zilelor Sucevei, care-mi spunea că se simte foarte bine aici, în Bucovina, poate pentru că, într-o altă viaţă, anterioară, a fost bucovinean.

Sculptorii şi cioplitorii, de la cei din zonă, sucevenii Florin Cramariuc, Toader Ignătescu sau Ştefan Csukat, la Codrin şi Nucu Benţa din Fălticeni, sau Avram Roşca din Bălăceana, până la Iordan Guşatu din Valea Mare - Vâlcea sau  Grigore Păstârnac, din Chişinău, Republica Moldova, îşi prezentau extrem de diversificata ofertă artizanală, de la linguri şi măşti cioplite din lemn, la fluiere şi obiecte utilitare sau decorative, până la piese de mobilier rustic.

 

Împletituri din nuiele şi papură, aranjamente florale şi macrameuri decorative

Basarabeanca Victoria Brighidiu expunea obiecte de uz gospodăresc împletite din nuiele de răchită, iar sighişoreanul Dănila Zoltany coşuri şi pălării împletite din papură (preţuri între 50 - 200 lei), şi nu de oricare, cum spunea el, ci din cea mai bună calitate, adusă din Deltă.

Atractive erau şi ornamentele de masă sau de perete şi aranjamentele florale (din flori uscate, tratate pentru conservare şi colorate, preţuri între 10 - 25 lei) realizate de Rodica Cozmei, din Vaslui, dar şi macrameurile decorative, împletiturile din sfoară de iută (preţuri între 100 - 22o lei) realizate de Gabriela şi Constantin Aramă din Roman.

 

Ţesături şi cusături, costume populare bucovinene şi căciuli de astrahan

Ţesătoarele şi cusătoresele, fie că este vorba de Ecaterina Neamţu din Suceava sau Eufrosina Pahomi din Arbore (care la cei 71 de ani ai săi mi-a mărturisit că tare-i mai place să lucreze), până la Iulian Mihalache, din Valea Seacă, Vâlcea, sau Maria Bruj, din Prundu Bârgăului - Bistriţa (care face cusături şi dantele, dar şi trăistuţe şi zgărdane), au adus marfă cu căutare la târg.

Cu ţesături din lână sau bumbac, dar şi cu costume populare bucovinene a venit la târg şi Maria Galan, din Vicovu de Jos, care a adus spre vânzare şi câteva icoane realizate de copiii ei, care lucrează la Mănăstirea Meteora, pe Muntele Athos, şi poate de aceea - aşa cum a spus ea -  casa i-a fost ferită zilele trecute de inundaţii.

Maistrul Mihai Dudău din Grumăzeşti, Neamţ, cu cămaşă lungă de in încinsă cu chimir nou din piele, a etalat pe o masă alăturată căciuli de astrahan (cu preţuri de la 150 de lei în sus) dar şi confecţionate din blană de nurcă sau nutrie.

 

Ceramică utilitară şi obiecte decorative modelate artistic din lut

Ceramiştii, de la cei autohtoni, ca Dumitru Paşcaniuc de la Marginea, la Iorga Gheorghe din Horezu, sau familia de corundeni Gyorfi şi Berta Domokos, care împreună cu cei trei copii ai lor realizează piese ceramice de o mare varietate, fiind invitaţi să participe la târgurile organizate în întreaga ţară dar şi la cele din străinătate, aveau clienţi încă de la deschidere.

Între aceştia, câţiva ceramişti care se distingeau prin produsele lor, Carmen Cristea, care în atelierul său de la Antoceni - Fălticeni, realizează obiecte ceramice decorative, modelate manual, care deşi sunt din lut par executate din pânză, hârtie sau piele, şi Ruslan Scutelnicu, din Chişinău, care modelează artistic figuri umane şi alte forme (căsuţe, sfeşnice, clopote) pe care le comercializează cu preţuri cuprinse între 25-40 lei.

 

Păpuşi, măşti tradiţionale, ouă pictate şi fuste de ţigancă

Nina Djos şi de fiica ei, din Chişinău, prezentau publicului păpuşi îmbrăcate în costume populare (cu preţuri cuprinse între 8 şi 60 lei), iar Elena Aliţei, din Iaşi, etala măşti tradiţionale confecţionate din câlţi şi materiale textile.

La o altă masă, rădăuţeanul Florin Bejinari expunea icoane bizantine şi ouă pictate cu tempera (ouă de gâscă pictate pe o singură parte - 50 lei, 85 lei cele pictate total, ouă de struţ - pictate cu scene religioase - cu preţuri cuprinse între 300-600 lei).

Un stand la care s-au oprit toţi vizitatorii târgului a fost cel la care Mioara Gheorghe expunea spre vânzare costumaţie femeiască ţigănească (alcătuită din patru piese: fustă, şorţ, bluză şi batic, la preţul de 1000 lei) dar şi vase din aramă (ibrice de diverse mărimi) şi piese de podoabă (inele, brăţări) confecţionate de Mircea Crăciun, care, alături, cu masa încărcată cu scule, modela metalul (nobil - argint sau aur) la flacăra lămpii cu benzină, ciocănindu-l pe nicovală.

*

Ceva mai încolo, artistul sticlar Dan Bordianu din Bucecea îşi expunea piesele realizate în atelierul său manufacturier, vase multicolore „decorate la cald în masa de sticlă”, cum ne-a spus el.

Culoare şi strălucire ca şi pe feţele pictate şi în costumaţia celor patru membri ai grupului polonez PEPE, care şi-au propus să susţină mini-spectacole de pantomimă şi teatru de păpuşi în muzeul în aer liber.

Meşteşuguri tradiţionale, mulţime de lume, mimi şi păpuşari, de toate pentru toţi, aşa ca-n iarmaroacele de altădată.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Târgul meşterilor populari.

Comentarii