Un dialog global continuu pe www.cia.gov

Consultând experţi nonguvernamentali din  întreaga lume, Consiliul Naţional de Informaţii al SUA a dat publicităţii Raportul Proiectului 2020 (Lumea în 2020, Ed. Cartier, 2008), care este de fapt o schiţă a viitorului global. Acesta este cel de al treilea raport declasificat pregătit de CNI (după Tendinţe globale 2010 şi Tendinţe globale 2015) şi care, prin implicare a peste o mie  de specialişti şi organizaţii, analizează viitorul pe termen lung, tendinţele globale cheie de schimbare : demografia, resursele naturale şi de mediu, ştiinţa şi tehnologia, economia şi globalizarea, guvernarea naţională şi internaţională, conflictul viitor şi rolul Statelor Unite. Setul complet al documentelor Proiectului 2020 se găseşte pe pagina web a Consiliului Naţional de Informaţii www.cia.gov şi reprezintă o veritabilă lucrare în desfăşurare «  util de consultat în această perioadă de mare aflux în lumea afacerilor » spune directorul Robert L. Hutchings, care acordă speranţă paginii web interactive pentru dezvoltarea unui dialog global continuu, punând la dispoziţie şi legături de interes pentru specialişti şi pentru publicul general.

Reţinem din nenumăratele analize o problemă legată de interesele noastre româneşti : meditaţia asupra viitorului euroatlantic al Republicii Moldova. Pentru corecta tratare a problemei, se face  distincţie între conceptul de Balcani de Vest (având destinaţia certă de integrare în UE) şi vecinătatea estică a UE (lipsită de certitudinea integrării). Este menţionat populismul politicienilor care nu vor să-şi piardă scaunele încurajând ceea ce este calea politică sigură de integrare a Republicii Moldova. Sunt menţionate opiniile potrivit cărora NATO este singura opţiune de securitate a Moldovei, în contextul în care, ca şi celelalte cazuri de ţări estice integrate, integrarea NATO este pur şi simplu parte a proiectului de integrare europeană.

 

Sărăcia Moldovei e incompatibilă cu neutralitatea

Raportul afirmă că « există 25% din populaţie care au o atitudine pozitivă faţă de Alianţa NATO şi circa 30% sunt nehotărâţi în această chestiune », numai că nu se ştie nimic despre motivaţiile rezervei lor.

Raportul evidenţiază argumentele financiare, sesizând că sărăcia locală nu poate fi compatibilă cu o atitudine de neutralitate faţă de Alianţă, care este indispensabilă securităţii statale. Se oferă un exemplu de calcul privind cam cât de scump se plăteşte independenţa faţă de Alianţă pentru a avea o apărare militară bună a ţării. «Elveţia şi Suedia plătesc circa 3-6 miliarde de Euro la bugetul apărării , sumă pe care, fie şi proporţional cu PIB-ul, Republica Moldova nu şi-o poate permite ».

Argumentele economice ale raportului vin şi ele cu promptitudine : « a fi sub umbrela NATO înseamnă nu doar garanţii de securitate pentru respectivul stat- prin celebrul Articol 5 conform căruia atacul împotriva unui stat membru este un atac împotriva Alianţei- ci şi garanţii pentru investiţiile străine. » Pentru Republica Moldova, ocolită sistematic de investitori şi în care banii occidentali preconizaţi să vină sunt bani politici, nu economici, adică bani direcţionaţi politic şi care singuri niciune şi niciodată nu au pus în mişcare o economie, acest argument ar trebui serios regândit.

Interesante în raport sunt şi argumentele militare. Moldova are trupe străine pe teritoriul său. Şi nu din vina NATO. Despre NATO nici măcar nu s-a pomenit vreme de 15 ani, dar  lucrurile nu au evoluat pozitiv pentru Republica Moldova. Dimpotriva ! Chişinăul a încasat atâtea umilinţe şi eşecuri în ceea ce s-a numit procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Astăzi a devenit limpede că Federaţia Rusă nu crede în lacrimile Republicii Moldova. Se pare că nici în cele ale Bruxelles-ului.

 

Rusia cere la orice nivel revanşa faţă de Occident

Soarta şi deciziile Chişinăului sunt astăzi şi mai mult îngreunate în condiţiile războinice ale unei Rusii în care se cere « la orice nivel revanşa faţă de Occident » iar pe acest background orice retragere de trupe ruseşti este de neconceput.

Raportul emite cod roşu privind urgenţa proiectului “Moldova first approach”, chiar dacă abordarea Ukrainei pe aceeaşi direcţie stagnează, dar tocmai din cauză că Proiectul Mării Negre nu trebuie abandonat de tot.

Basarabia este plasată astăzi într-o ambiguitate geopolitică de care au profitat din plin forţele de ocupaţie şi deznaţionalizare din Republica Moldova. Barometrul de Opinie Publică (vezo IMAS, IPP ; noiembrie 2007) indică limpede că Republica Moldova este astăzi la răscruce între Orient şi Occident. Ruta de integrare în UE şi NATO a Moldovei ca ţară răsăriteană trece prin cei trei paşi obligatorii : plasarea într-o geografie simbolică europeană, integrarea în NATO, integrarea în UE propriu-zisă.

Deocamdată, în intervalul 2008-2009 care este marcat de campanii electorale, Chişinăul oficial a declanşat atacuri după atacuri împotriva României, iar proiectul de campanie electorală al PCM pentru alegerile din 2009 se bazează pe sloganul « nimic cu România şi totul împotriva ei !) PCM va frâna şi pe această cale şansele de progres ale Moldovei şi va continua să manipuleze şi să învrăjbească populaţiile româneşti de dreapta şi din stânga Prutului. Şansa adevărată şi în acest moment unică pentru Moldova este priza la proiectul « cu şi prin România în spaţiul euroatlantic », prin care – arată raportul Consiliului de Informaţii – « Chişinăul se poate folosi de România pentru a se cupla la spaţiul european şi a genera prosperitate în Republica Moldova ».

 

Încetarea activităţii BBC şi Radio Europa Liberă, o pierdere imensă pentru Moldova

Paşi mici dar siguri au început să se facă deja. Nu mai devreme de ieri, Bucureştiul a mai anunţat un eveniment : din 11 iulie, România  trece la aplicarea deciziei la nivelul Uniunii Europene de a asigura libertatea tranzitului pe teritoriul României al cetăţenilor Republicii Moldova care dispun de viză Schengen şi care au drept de liberă şedere pe lungă durată în spaţiile Schengen.

Anul 2009 va fi momentul cel mai propice din 1990 încoace când Moldova va trebui să se decidă cu adevărat asupra destinului ei european. « Măgarul lui Buridan, dubitativ şi aparent inteligent, a sfârşit prin a muri de foame ».

Eu sunt, însă, rezervată. Încetarea activităţii BBC şi Radio Europa Liberă, care au avut un rol important pe teritoriul Basarabiei în combaterea tendinţelor de rusificare a populaţiei moldoveneşti, este o pierdere serioasă pentru şansele democraţiei şi pentru eforturile de integrare ale Moldovei în Europa civilizată.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Moldova văzută de CIA.

Comentarii