Marius Mirăuţă, acelaşi pasionat de istorie care, cu două săptămâni în urmă, a prezentat în spaţiul generos pus la dispoziţie în Club 60 o expoziţie de documente, mărturii grafice din perioada anilor 1830-1940 (documente care, în mare parte, au aparţinut colecţionarului Toader Hrib de la Arbore), îşi continuă activitatea expoziţională în aceeaşi locaţie, etalând de data aceasta carte veche şi valoroasă.

Este vorba de cărţi tipărite (deşi unele dintre ele conţin - în locul paginilor lipsă - file de manuscris caligrafiate cu grijă) între anii 1620-1880.

 

Cărţi în slavonă, română, ebraică, franceză şi germană

Cărţile, achiziţionate de-a lungul anilor, alcătuiesc o colecţie personală demnă de invidiat, volume râvnite de orice bibliotecă sau fond de carte veche din oricare instituţie muzeală.

Foarte bine conservate, volumele, multe dintre ele impresionante prin dimensiune, cu copertele legate în piele, sunt tipărite în limbile slavonă, română (în alfabet chirilic sau alfabet de tranziţie chirilic-latin), ebraică, franceză sau germană.

Cei interesaţi pot vedea un „Oktoih” tipărit în limba slavonă la Moscova, în anul 1620, un „Triodion” în aceeaşi limbă din anul 1720, cu coperţi din lemn îmbrăcate în piele şi cu multe gravuri transpuse pe filele din interior, un „Antologhion” din 1720 şi un alt „Oktoih” într-o ediţie tipărită la Bucureşti în 1854 în alfabet de tranziţie chirilic-latin, o serie de cărţi rare ca „Opere” de Rabelais, în limba franceză, carte tipărită la Amsterdam în anul 1752, „Mitologia” (o carte de dimensiuni mici - livre de poche) tipărită la Craiova în 1830 sau „Povestea vorbei” de Anton Pann, apărută la Bucureşti în anul 1853.

 

Ceaslov cu file scrise de mână

Între cărţile expuse se mai află „Noul Testament” tipărit la Smirna în 1838, sau „Sfânta Scriptură”, tipărită în limba română la Pesta, în anul 1873.

Interesant este un „Ceaslov” din anul 1847, în care, în locul paginilor tipărite care lipsesc, există file scrise de mână.

Rare şi valoroase ca tipărituri sunt „Directoriul bunei creşteri spre îndreptarea multor părinţi şi spre folosul tinerimei române” din anul 1830 (în limba română cu alfabet chirilic, dar cu o introducere în limba latină) sau „Foaia guvernului pentru Ducatul Bucovinei”, tipărită în limba germană în anul 1856, precum şi câteva cărţi de rugăciuni în ebraică, tipărite între anii 1838-1851.

Marius Mirăuţă, un tânăr arborosean care a lucrat ca restaurator la Florenţa, a spus că nu se opreşte aici cu prezentarea pieselor din colecţiile sale, promiţându-ne în curând expoziţii de aparate muzicale vechi (gramofoane, patefoane), numismatică şi iconografie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Expoziţie de carte veche.

Comentarii