În spaţiul expoziţional situat la primul etaj din corpul A al Universităţii “Ştefan cel Mare” din municipiul Suceava s-a deschis joi, la ceas de seară, expoziţia absolvenţilor Colegiului de Artă “Ciprian Porumbescu”.
Expoziţia, găzduită în perimetrul amenajat care s-a impus ca galerie a Asociaţiei de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG - Tonitza Art Group) a reunit creaţii realizate de un număr de 40 de absolvenţi (20 de la clasele de artă plastică ale prof. Iulian Asimionesei, Angela Pitariu-Bolnavu, Oana Ruxandra Hrişcă şi tot atâţia de la clasa de arhitectură şi design a prof. Neculai Moroşan) care s-au prezentat cu lucrări de pictură, grafică, mozaicuri, propuneri de proiecte arhitectonice şi de obiecte utilitare.
Cununa activităţii şcolare
Manifestarea, la care au participat (în prezenţa rectorului universităţii sucevene, Adrian Graur, care le-a adresat participanţilor salutul de gazdă) inspectorul general adj. Vasile Monacu, directorul Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”, Sabina Roman, dascălii coordonatori şi, bineînţeles, elevii expozanţi, a fost apreciată de prof. Camelia Rusu-Sadovei, şefa Catedrei de arte plastice a colegiului, ca o „cunună” a activităţii şcolare a tinerilor absolvenţi.
Moment emoţionant atât pentru elevii care se despart acum de şcoala în care s-au format artistic, cât şi pentru profesorii care i-au îndrumat.
Spiritul colegiului de artă sucevean
Lucrările expuse, care constituie - aşa cum a spus unul dintre dascăli - o „carte de vizită” care-i recomandă de-acum înainte pe tineri în drumul lor spre o carieră artistică (conferindu-le „încrederea care-i defineşte ca învingători” ai unei prime etape de pregătire), sunt capabile să releve „spiritul” colegiului de artă sucevean.
O expoziţie al cărei vernisaj s-a încheiat în acordurile de ghitară ale unor elevi de la secţia de muzică, o însoţire armonică între vizual şi auditiv, o vibraţie comună care perpetua îndemnul unor versuri de Rudyard Kipling rostite emoţionat la final de prof. Angela Pitariu-Bolnavu:
“Dacă ajungi să umpli minutul trecător / Cu şasezeci de clipe de veşnicii, / Mereu, / Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor / Şi, mai presus de toate, un OM - copilul meu!”.