Păstrăvul, „vedeta” apelor repezi de munte, a devenit o delicatesă mai ales după ce un silvicultor din Valea Putnei, Otto Zaluţchi, a avut, cu mai bine de 50 de ani în urmă, ideea de a-l afuma la foc molcom făcut din conuri de brad şi de a-l „ascunde” între câteva crenguţe de cetină de brad, dându-i forma unei cobze. De la el au învăţat acest meşteşug alte două familii din Valea Putnei, acum existând chiar mai multe persoane din comuna Pojorâta şi satul Valea Putnei care „înfăşoară” păstrăvul afumat în cobză.

 

Prima păstrăvărie din ţară

Materia primă, păstrăvul curcubeu şi fântânel, se cumpără de la Păstrăvăria Valea Putnei, situată pe raza Ocolului Silvic Pojorâta. Aceasta este prima păstrăvărie din ţară, înfiinţată în anul 1890, la sugestia Regelui Carol. La început, păstrăvăria a fost înfiinţată pentru 30.000 de exemplare de păstrăv indigen, în amonte de locul actual al păstrăvăriei, având rolul de repopulare a apelor de munte.

Între anii 1954 – 1955 s-au construit pe actualul amplasament 15 bazine de pământ. În perioada 1979 – 1981, s-au făcut unele modernizări, numărul bazinelor ajungând la 38, pentru puiet şi adulţi.

 

12 tone de păstrăv la vânzare, anual

„Între anii 1994 – 1995 s-a construit noul incubator al păstrăvăriei, folosind apa de la izvor (în locul celei de pârâu), cu o temperatură constantă tot timpul iernii, în jurul valorii de 6 grade Celsius, reducând astfel perioada de incubaţie. Speciile de păstrăv pe care le creştem artificial în păstrăvărie sunt păstrăvul fântânel, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul indigen”, ne-a spus şeful Păstrăvăriei Valea Putnei, Constantin Mitric.

O parte importantă din producţia anuală, circa 12 tone de păstrăv, este destinată vânzării, păstrăvăria având acum rol mixt, atât pentru repopulare, cât şi pentru consum. Păstrăvii sunt hrăniţi cu hrană concentrată (granule speciale aduse din Danemarca, Spania, Germania).

Constantin Mitric ne-a mai spus că păstrăvăria din Valea Putnei, situată pe un traseu turistic pitoresc spre Giumalău şi Rarău, „reprezintă nu atât un loc de popas, cât o oglindă a sufletului silvicultorului din zonă”.

 

Afumat la foc din conuri de brad

Bucovinenii ştiu foarte bine că alături de ouăle încondeiate (închistrite), de costumele populare, din care nu lipsesc bundiţele cu blană de dihor, cobzele cu păstrăv afumat reprezintă o emblemă a zonei.

Am aflat secretele de la Cristina Sîrghie, din Valea Putnei, care de zece ani se ocupă cu acest meşteşug al „facerii” cobzelor din cetină de brad. Ea ne-a povestit că după ce păstrăvul este curăţat, se ţine aproape 12 ore în saramură. Apoi se pregăteşte focul în afumătoare, foc molcom din conuri de brad, pentru ca peştele să prindă aromă, fără să se ardă. În afumătoare, păstrăvul este ţinut circa trei, patru ore. După ce este bine afumat, având o culoare aurie şi miros îmbietor, se pune la răcit.

 

Nuiele, curele de răchită şi cetină

Cobza propriu-zisă se face din nuiele de răchită. Ramurile tinere sunt necesare pentru a face cei doi pereţi ai cobzei. Curelele din răchită sunt prinse, ca o plasă, pe o ramură de răchită îndoită în formă de cobză. După ce unul dintre pereţii cobzei este gata, se pun pe el mai multe crenguţe de brad. Păstrăvul afumat şi răcit se aşează pe cetină. De obicei, într-o cobză se aşează cinci, şase peşti (circa un kilogram de păstrăv viu).

Se pun deasupra păstrăvilor alte câteva crengi de brad, după care se aşează al doilea „perete” din nuiele şi se „încheie” cu curele de răchită.

„Ultima operaţiune este cea de , de tăiat cu foarfecă cetina care este în plus, pentru ca forma de cobză să aibă un aspect plăcut. O astfel de cobză poate fi ţinută câteva zile, într-o încăpere aerisită, la rece. Nu este recomandat frigiderul. Păstrăvul afumat se serveşte stropit cu puţină lămâie. Se recomandă şi un vin alb sec”, ne-a mai spus Cristina Sîrghie.

 

Cobzele din Bucovina, adevărate suveniruri

Cobzele cu păstrăv afumat au devenit adevărate „suveniruri”, pe care bucovinenii le oferă persoanelor influente, medicilor, directorilor, oficialilor. Niciodată nu sunt refuzaţi. Unii trimit chiar şi în străinătate, la rude, delicatese „made in Bucovina”. Cobzele au mare succes printre românii care tânjesc după locurile natale.

Pentru că nu toată lumea îşi permite să mănânce păstrăv afumat, bucovinenii spun că la fel de bun, şi mult mai ieftin, este să pregăteşti un păstrăv la tigaie.

Nimeni nu poate refuza o porţie de păstrăv „trecut” uşor prin făină de porumb, rumenit în unt şi servit cu mămăligă fierbinte şi mujdei de usturoi.

La pensiunile din Bucovina, turiştii solicită deseori păstrăv pregătit cu sos de smântână sau păstrăv la grătar cu garnitură de ciuperci.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cobzele cu păstrăv afumat din Bucovina.

Comentarii