Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Gheorghe Ropciuc, profesor de limba franceză la şcoala din Dărmăneşti, dar format artistic la Cluj, unde a făcut studii gimnaziale şi liceale de coregrafie, muzică şi arte plastice, a deschis la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” o expoziţie de grafică.
Cu genericul „Zapis la o spovedanie”, expoziţia reuneşte cca. 40 de lucrări, un fel de mărturisiri (spovedanii), „descărcări” vizuale ale „păcatelor” sale.
Lucrările de grafică, grupate pe două categorii, diurne şi nocturne, cum le-a împărţit el, sunt însoţite şi de câteva icoane, un mic altar care constituie pragul introductiv în această desfăşurare de plăsmuiri imaginare, un altar în care există şi o piesă laică, un basorelief sculptat în lemn cu figuri parcă de ursitoare antrenate într-o dispută.
Frământări ale gândului şi materiei
Gheorghe Ropciuc, un pictor confesiv la care motivul se desubstanţializează uneori până la limita figurativului, un creator provocator prin maniera şi tehnicile de abordare ale subiectelor sale, ne îndeamnă (ca şi la precedenta sa expoziţie intitulată „Ore de meditaţie”, organizată, cu un an în urmă, în „coridorul de stele” - galeria de la Observatorul Astronomic Suceava) să avem „curajul de a privi fără teamă şi fără prejudecată” lucrările sale, care nu sunt altceva decât expresia plastică a dinamicii lui interioare.
Un creator a cărui linie îşi caută învolburate forme, „frământări ale gândului şi materiei”, cum remarca artista plastică Angela Pitariu Bolnavu, un artist de forţă care, aşa cum spunea şi graficianul Mihai Pînzariu PIM, „are puterea de a reprezenta ceea ce simte” şi care, „cu fiecare expoziţie, ne mai mărturiseşte ceva”.
Un filolog care pictează şi care, deşi are exerciţiul verbului, atunci când vine vorba despre pictură ne spune că esenţa acesteia este tăcerea. Tăcerea în care fiecare privitor dialoghează intim, vizual, cu fiecare lucrare.
