În sălile de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se deschide astăzi, la ora 14:00, precedând lucrările simpozionului cu aceeaşi temă care se va desfăşura, începând cu ora 14,30, în sala de festivităţi a instituţiei muzeale sucevene, expoziţia intitulată „Cetatea de Scaun a Sucevei - 620”.

 

Exponate cu încărcătură istorică şi ştiinţifică

Manifestarea, aşa cum subliniază coordonatoarea colectivului care a realizat expoziţia, arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc, etalează o serie de exponate „care nu au mai fost niciodată prezentate publicului”, piese „cu o încărcătură istorică şi ştiinţifică extraordinară”.

 

Gama exponatelor este deosebit de diversă.

În prima sală, pot fi văzute imagini în frescă ale Cetăţii de Scaun a Sucevei, fotografii realizate la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, documente referitoare la începutul lucrărilor de degajare a zidurilor de pământul şi molozul adunat de-a lungul timpului (lucrări efectuate din iniţiativa arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer între ani 1895-1904), publicaţii referitoare la Cetatea de Scaun.

 

Documente cu sigilii voievodale

Cea de-a doua sală de expoziţie prezintă, în vitrine, mai multe documente de epocă (cum este cel cu sigiliul voievodal al lui Ştefan cel Mare, datat la 3 septembrie 1473, prin care voievodul dăruieşte Mănăstirii Putna morile domneşti din Târgul Siret, dar şi documente ceva mai târzii, ca cel din data de 2 ianuarie 1637, prin care voievodul Vasile Lupu întăreşte Mănăstirii Humor satul Băişeşti), monede dintr-un tezaur descoperit pe Câmpul Şanţurilor (monede ale regilor Boemiei, sau piese monetare emise pentru Rusia de Vladislav de Opplen) precum şi o monedă emisă de Petru I Muşat, achiziţionată recent.

 

Ştanţe monetare

Sunt expuse totodată ştanţe monetare şi fragmente imprimate de metal, dovezi ale existenţei atelierului de monetărie care a funcţionat în cetate în timpul domniilor lui Eustratie Dabija (1661-1666) şi Alexandru Iliaş (1666-1668), atelier în care s-au bătut atât monede moldoveneşti, cât şi replici (falsuri) ale celor emise de regele Suediei şi ducele de Brandemburg.

În aceeaşi încăpere pot fi văzute două piese din piatră din ansamblul decorativ arhitectural al cetăţii, o balustradă (tip Bălineşti), cu motiv decorativ în stil gotic, provenind probabil de la un pridvor, şi o treaptă de jilţ, foarte asemănătoare cu cea de la Castelul Huniazilor, „o dovadă a legăturilor existente cu meşterii pietrari transilvani”.

 

Dovezi ale relaţiilor cu Orientul şi Occidentul

În fine, în sala cea mare, în mijlocul căreia, într-o vitrină, se află o textilă arheologică descoperită într-un mormânt de pe Câmpul Şanţurilor, sunt expuse o serie de obiecte scoase la suprafaţă cu prilejul săpăturilor efectuate de Romstorfer: ceramică decorativă de faţadă (din sec. al XV-lea), plăci pavimentare cu decor grafitat, cahle de sobă (provenind atât din cetate, cât şi din două locuinţe descoperite pe Câmpul Şanţurilor), mai multe ghiulele din piatră şi fontă, obiecte de folosinţă curentă (unelte din metal, sfeşnice, dar şi lulele de lut care au aparţinut oştenilor din cetate), fragmente de porţelan oriental (Iznyk) şi sticlărie veneţiană, care, aşa cum precizează Paraschiva Victoria Batariuc „sunt dovezi ale relaţiilor pe care le avea Moldova atât cu Orientul, cât şi cu Occidentul” şi faptul că la curtea voievodală a Moldovei nu era o „viaţă rustică”.

Vernisajul va avea loc în prezenţa unor specialişti de renume (academicieni, istorici, arheologi) care vor participa apoi la simpozionul aniversar.

Între documentele expuse mai pot fi văzute unul datat la 13 noiembrie 1487, prin care Ştefan cel Mare dăruieşte Episcopiei Rădăuţi trei sălaşe de ţigani, un document din data de 28 martie 1599, prin care Ieremia Movilă voievod întăreşte marelui vornic Nestor Ureche satul Dumbrăviţa, sau cel din data de 1 iunie 1613, prin care Ştefan Tomşa dăruieşte Mănăstirii Sf. Ilie o ocină în hotarul satului Şcheia.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “Cetatea de Scaun a Sucevei - 620”.

Comentarii