Sălile dedicate expoziţiilor temporare de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava vor găzdui în curând expoziţia intitulată „Cetatea de Scaun a Sucevei - 620”, organizată pentru a marca împlinirea celor 620 de ani de atestare documentară a localităţii şi a Cetăţii Sucevei.

Manifestările dedicate acestui eveniment, care vor avea loc în intervalul 8 - 10 februarie a.c., vor debuta cu un simpozion ştiinţific şi cu deschiderea acestei expoziţii, care va cuprinde piese descoperite cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate de-a lungul anilor în Cetatea de Scaun şi pe Câmpul Şanţurilor (piese din piatră - fragmente cu detalii de arhitectură, fragmente de vitralii, ceramică, sticlărie, unelte şi arme), documente, fotografii, publicaţii referitoare la cetate.

Aşa cum precizat arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc, la simpozion vor participa arheologi, istorici şi cercetători, „nume de marcă ale istoriografiei româneşti şi specialişti în istoria arhitecturii militare din România”.

Alături de acad. Răzvan Theodorescu vor fi prezenţi cercetătorii Mircea D. Matei, Ştefan Olteanu, Ştefan Gorovei, Stela Cheptea, Alexandru Rădulescu, Voica Maria Puşcaşu, Dan G. Teodor şi arhitecţii Gheorghe Sion şi Tudor Octavian Gheorghiu, majoritatea membri ai colectivului de cercetare şi restaurare a Cetăţii de Scaun.

 

Piese care nu au mai fost expuse

În expoziţia care va fi deschisă cu acest prilej vor fi prezentate publicului şi o serie de piese  care nu au mai fost expuse până acum.

Paraschiva Victoria Batariuc a dat ca exemplu un fragment textil de la o tunică descoperită în necropola de pe Câmpul Şanţurilor, piesă cunoscută doar în literatura de specialitate şi care, deşi se află încă în restaurare, va putea fi văzută, ca o raritate, într-una din vitrine.

Un segment aparte din expoziţie va fi reprezentat de cahle (colecţia de cahle a muzeului sucevean este una dintre cele mai mari din Europa, reunind peste 500 de cahle întregi şi o mulţime de fragmente), cărămizi pavimentare şi piese ceramice de faţadă.

 

„Protocolul nr. 1”

Între exponate se vor afla şi câteva ghiulele mari, care nu sunt proiectile de tun, ci de balistă,  probabil de la asediul din anul 1497, iar unul din documentele de interes pentru cercetătorii cetăţii sucevene va fi „Protocolul nr. 1”, încheiat la data de 23 iulie 1895 la „mănăstirea gr.or. din Suceava”, prin care „dl. Conservator şi profesor Karl A. Romstorfer din Cernăuţi”,  împreună cu primarul Franz cavaler Des Loges, profesorii Simeon Florea Marian şi Animpodist Daşchevici, ieromonahul Pancraţiou Sidorovici şi Ilie Pantazi, au stabilit primele măsuri pentru începerea lucrărilor de cercetare în „Cetatea voevodală din Suceava”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Cetatea de Scaun a Sucevei - 620”.

Comentarii