Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale (CJCPCTC) Suceava organizează vineri, împreună cu Primăria comunei Horodnic de Jos, o suită de manifestări prin care-l omagiază pe prozatorul Vasile Ţigănescu.
Manifestările, care se vor desfăşura atât la Călugăriţa (ora 11:00), cătunul în care s-a născut prozatorul (la data de 13 ianuarie 1898, după unele surse, sau, potrivit altora, la data de 10 ianuarie 1899) cât şi la Horodnic de Jos (ora 13:00), îşi propun să-l scoată din uitare pe autorul volumelor de nuvele „Brădetul” (1941) şi „Ce vrea muntele”(1942) şi al romanelor „Gaudeamus” şi „Refugiaţii”, publicate postum.
Vrednici de Bucovina
În primul număr al „Revistei Bucovinei”, lansat la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, publicaţie cu apariţie trimestrială editată sub egida Consiliului Judeţean de colectivul CJCPCTC Suceava, număr al cărui principal realizator este publicistul şi scriitorul Ion Drăguşanul, sunt prezentate datele biografice ale lui Vasile Ţigănescu, fiind reprodusă totodată nuvela cu titlul „Crucea lui Bângău”.
Atât medalionul biografic, cât şi nuvela au fost publicate anul trecut în volumul „Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean”, volum pe care autorul, Ion Drăguşanul, l-a lansat în premieră la începutul lunii mai la redacţia „Monitorului de Suceava”, pe a cărui ultimă copertă sunt reproduse cuvintele lui Constantin Loghin: „Numai atunci când cu toţii ne vom simţi trup din trupul Bucovinei, durere din durerea ei, suflet din sufletul ei, suferinţă din suferinţa ei, numai atunci ne vom arăta vrednici de Bucovina”.
Un erou decorat şi prima planoristă româncă
Vasile Ţigănescu, care a urmat studii gimnaziale la Rădăuţi, între anii 1911-1917, s-a înscris, după ce a revenit de pe frontul italian unde a luptat în primul război mondial, la Facultatea de Geografie a Universităţii din Cernăuţi.
Până în anul 1942, când a fost concentrat şi trimis pe Frontul de Răsărit al celei de-a doua mari conflagraţii mondiale, a fost profesor suplinitor la Coţmani, Bârlad, Storojineţ, Şendriceni, Lugoj şi Rădăuţi.
A fost decorat cu „Coroana României cu panglică de virtute militară în rang de cavaler” şi cu „Crucea de fier”.
Soţia sa, Felicia, licenţiată în drept, cu care s-a căsătorit în perioada interbelică, a fost prima femeie din România care a obţinut brevetul de planorism.
Arestată politic în anul 1946 şi închisă la Gherla, Felicia Ţigănescu a fost eliberată în anul 1961 şi a lucrat ca profesor suplinitor la Dorneşti.
Soţii Ţigănescu (Vasile, decedat la data de 18 august 1971, şi Felicia, care a murit în anul 2003) sunt înmormântaţi în cimitirul din Rădăuţi.
La manifestările dedicate memoriei prozatorului Vasile Ţigănescu vor fi prezentate şi oferite în dar participanţilor volume care poartă semnătura scriitorului Ion Drăguşanul sau volume îngrijite şi publicate de el ca editor de carte, precum şi primul număr al „Revistei Bucovinei”.