Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava deţine un patrimoniu foarte bogat şi diversificat organizat pe colecţii  specializate. În cadrul secţiunii de arheologie medievală se distinge cu precădere colecţia de piese de podoabă şi de port.

De la melci fosili, la piese de aur

Arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, care, împreună cu colega sa dr. Monica Dejan, şi-a propus să realizeze un catalog al acestei colecţii, a subliniat faptul că obiectele de podoabă şi port din epoca medievală sunt precedate de piese mult mai vechi, încă din paleolitic, aşa cum sunt melcii fosili care provin dintr-o colecţie din partea nordică a Bucovinei, epoca neolitică, cum sunt mărgelele de lut sau inelul de piatră descoperit pe platoul Cetăţii de Scaun, sau podoabe din epoca bronzului, aşa cum sunt mărgelele de chihlimbar şi verigile de picior descoperite cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1974 la Curtea Domnească din Suceava.

„Există - spune ea - şi piese din epoca hallstattiană, cum sunt cele descoperite în necropola de la Volovăţ - Dealul Burlei sau în necropola de la Cajvana - Codru, de unde provin, pe lângă mărgelele de sticlă foarte frumos colorate, şi câteva piese de aur, accesorii, care ornau, se pare, un obiect de piele”.

Fibule şi pandantive cu pietre semipreţioase

Din secolele II şi III, după cum precizează arheologul sucevean, colecţia muzeului deţine o gemă şi o camee, descoperite la Şipot, produse în Imperiul Roman, precum şi câteva pandantive din fier, descoperite în metropola de la Buneşti.

Tot din această perioadă sunt şi fibulele, accesorii vestimentare din vremea în care veşmintele nu erau cusute, ci erau purtate drapat şi se încheiau pe umeri cu ajutorul acestor ace, iar din secolul al IV-lea s-a găsit, în aşezarea de la Rotopăneşti, un pandantiv de aur, „o piesă foarte frumoasă, rară, legată de prezenţa hunilor în această zonă, mari amatori de podoabe de aur decorate cu pietre semipreţioase colorate, aşa cum sunt decorate celebrele piese din Tezaurul de la Pietroasa”.

Colecţia Romstorfer

Epoca medievală este însă bogat reprezentată prin cca. 900 de piese, inele, inele de tâmplă, cercei, dar şi accesorii vestimentare, nasturi, catarame, aplice sau ace de voal.

Piesele au provenienţe diferite. Majoritatea sunt din metal comun, cupru, cupru argintat, dar şi din metal nobil, argint şi argint aurit.

O bună parte dintre acestea au fost descoperite în perioada 1895 - 1904 de către Karl A. Romstorfer, arhitectul care a făcut săpături la Cetatea de Scaun a Sucevei şi pe Câmpul Şanţurilor, săpături care au dus la descoperirea unui cimitir din sec. XIV-XVI.

Din colecţia Romstorfer, care constituie nucleul colecţiei de podoabe a muzeului sucevean, se păstrează cercei, inele, lănţişoare, nasturi (cei mai frecvenţi sunt nasturii globulari din aramă sau din argint aurit) şi aplice.

În cimitirul de pe Câmpul Şanţurilor au fost găsiţi şi cercei din argint, unii chiar cu email violet, produşi în Transilvania, unde înflorise o artă a  metalului şi a emailului, precum şi numeroşi nasturi, piese cu valoare ambivalentă, accesorii vestimentare, dar totodată piese de podoabă, întrucât,  într-un mormânt de la Fântâna Mare, lângă Fălticeni, au fost găsiţi bordând marginea unui acoperământ de cap, pentru că, aşa cum a precizat Paraschiva-Victoria Batariuc „în sec. XII - XIII, nasturii erau cusuţi pe bentiţe de frunte şi erau purtaţi ca podoabe”.

Piese din mormintele voievodale de la Rădăuţi

O serie de piese de port şi podoabă provin din mormintele voievodale de la Rădăuţi.

În mormântul lui Bogdan I s-a găsit un inel masiv din aur decorat, având pe montură, gravat în limba arabă, cuvântul „Allah”, inel considerat de descoperitori ca fiind probabil un dar făcut de un prinţ tătar.

Un inel talisman pentru a-l feri pe purtător de flagelul ciumei negre.

Tot din mormântul lui Bogdan provin 65 de nasturi din argint aurit, argint şi email verde, „nasturi semisferici, cu suprafaţa traforată, somptuoşi, unicat în spaţiul românesc”.

În mormântul lui Laţco s-au găsit nişte năsturei globulari, şase aplici decorate cu un cap de lup şi trei aplici din argint aurit decorate cu un coif ornamentat cu coarne.

Într-un alt mormânt s-a găsit o verighetă din aur gravată cu vrejuri care  susţin frunze şi ciorchini de viţă de vie.

Influenţe din orfevrăria bizantină

Alte piese de excepţie sunt cele din mormintele din pronaosul mănăstirii Probota, morminte cercetate în anii 1995 - 96.

Piese de port şi de podoabă deosebite s-au găsit în mormântul Vasilcăi, fiica boierului Stroici cel Bătrîn: doi cercei de aur cu pietre roşii şi albastre, posibil rubine şi turcoaze, un inel de argint aurit cu un rubin şi câteva ace de voal din argint aurit, în formă de floare sau în formă de porumbel, ace de voal considerate ca fiind produse în zona sud-dunăreană cu influenţe din orfevrăria bizantină.

Tot la Probota s-a găsit un inel sigilar cu inscripţie cu caractere latine şi chirilice.

„Din mormintele a doi copii - spune Paraschiva-Victoria Batariuc - provin doi cerceluşi, unul cu piatră roşie şi unul cu piatră verde, descoperire care probează faptul că şi băieţii purtau cercei, un obicei frecvent în spaţiul românesc.

Inele huţăneşti şi salbe din taleri

„Din perioada modernă - spune arheologul sucevean - nu prea avem piese de podoabă probabil şi din pricina concepţiei greşite de a nu se achiziţiona obiecte mai noi, dar poate şi pentru că oamenii au păstrat aceste obiecte în casă, ca bunuri patrimoniale, sau pentru a le vinde la nevoie spre a-şi asigura traiul zilnic. Există totuşi câteva inele, din aramă gravată, lucrate în mediul huţănesc, cu motive geometrice, podoabe destul de greu de datat, întrucât s-au executat, până aproape de zilele noastre, la Brodina, de către vestitul meşter artizan Marocico”.

Alte câteva piese de podoabă se află în colecţia Secţiei de etnografie, este vorba de salbe din monede, realizate din taleri de argint.

„Aceste piese de podoabă - precizează Paraschiva-Victoria Batariuc - chiar dacă nu sunt spectaculoase, reflectă dorinţa de înfrumuseţare, de prezentare a unei alte imagini umane decât aceea a unei persoane împovărate de griji”.

Cele mai frumoase şi mai valoroase piese sunt expuse şi pot fi vizionate în Sala tezaur a muzeului sucevean.

Inelul lui Bogdan I, o piesă realizată din aur prin turnare şi cizelare, prelucrată cu mare măiestrie artistică şi decorată cu motive geometrice, vegetale şi zoomorfe, cântăreşte 24,73 grame.

Ipoteza formulată de arheologii Lia şi Adrian Bătrâna este că avem de a face cu un inel-talisman, menit în concepţia medievală să-l apere pe purtătorul lui de boli şi primejdii, probabil pentru a-l păzi de ciuma care s-a abătut, începând cu mijlocul sec. al XIV -lea, asupra Europei.

Inelul putea să ajungă în posesia voievodului fie prin relaţiile de schimb, care existau la acea vreme cu tătarii, fie prin dobândirea lui în urma unei lupte, sau ca dar din parte unui conducător tătar.

Arhitectul austriac Karl A. Romstorfer, sosit în Bucovina în anul 1888, a fost însărcinat de Înaltul Minister pentru Cultură şi Învăţământ din Viena cu misiunea de „a întreprinde cercetări la Cetatea voievodală Suceava”.

În raportul în care prezintă, la final, situaţia justificativă pentru fiecare creiţar cheltuit pentru lucrările efectuate (cheltuieli totale de 13.071 coroane) Karl A. Romstorfer scrie următoarele: „Cel mai îndelungat şi mai statornic sprijin l-am avut din partea Ministerului Lucrărilor Publice, a Guvernului şi a Dietei Bucovinei, a oraşului Suceava, a Comisiunii monumentelor istorice din Viena şi a Muzeului Ţării din Cernăuţi...”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Colecţia de piese de podoabă şi port.

Comentarii