Maxim Gorki afirma într-unul din romanele sale, „Viaţa lui Klim Samghin”, că întreaga civilizaţie a umanităţii şi tot ce omul a realizat mai frumos s-a făcut în cinstea Femeii. Nu este deci întâmplător că din cele mai vechi timpuri şi până astăzi femeia ocupă un loc central în majoritatea alcătuirilor artistice. Ea întrupează simbolul veşnic al vieţii şi elanul descătuşării şi al devenirii către mereu alte forme de existenţă.

Nu este deloc întâmplător că ucrainenii, în dorul pentru libertate, văzându-se stăpâni pentru prima oară în ţara lor au simbolizat acest măreţ sentiment prin imaginea unei femei. În piaţa principală din Kiev, pe un postament ce seamănă cu un templu, fapt ce ar putea semnifica sacralitatea vieţii şi a înfăptuirilor politice contemporane, ţâşneşte spre cer o coloană de marmură albă, având 52 de metri, care se termină cu un coş din foi de acant specific capitelului corintic. Deasupra acestuia este aşezată o sferă aurie ce poate semnifica pământul, cosmosul dar şi perfecţiunea. Peste ea, adică la capătul monumentului, se înalţă cu braţele ridicate spre azur o femeie îmbrăcată într-un costum naţional ucrainean brodat cu fire de aur pe motive populare. Mantia care trebuia să-i atârne pe umeri este înfăşurată pe cele două braţe, dând impresia unor aripi, adică a unei intenţii de zbor. O ramură înflorită de călin (simbolul naţional al Ucrainei) uneşte cele două mâini creând impresia unui arc triumfal. Privirea netulburată a femeii este aţintită încrezătoare într-un viitor pe care numai ea îl cunoaşte. În linii mari, aşa cum se află proiectată pe fundalul infinit al cerului, braţele ei par a se ridica pentru a binecuvânta clipa istorică pe care o trăieşte Ucraina de azi. Este, altminteri spus, imaginea măreţiei calme a libertăţii.

În muzeul etnografic şi religios, a cărui piatră de temelie deja am pus-o, aş dori să aşez printre exponate şi imaginea miniaturală a monumentului pe care l-am comentat mai sus. Mulţumesc pe această cale şi grupului de ucraineni conduşi de Olexandr Petrovici Marusevici, care, în vara acestui an, ne-au vizitat ţara şi de la care am primit un album turistic „Kiev”, extrem de instructiv.

Prof. Ştefan Hreniuc

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului O imagine a Ucrainei contemporane.

Comentarii