Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Romfilatelia a introdus în circulaţie, începând cu data de 17 septembrie a.c., emisiunea de mărci poştale „Făuritori ai Marii Uniri” (partea a II-a), serie care reproduce portretele unor patrioţi care s-au luptat pentru îndeplinirea acestui ideal naţional şi care include o marcă poştală dedicată lui Iancu Flondor, artizanul Unirii Bucovinei cu România.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băseşti (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, care şi-a dedicat întreaga viaţă idealului naţional.
Gheorghe Pop de Băseşti a fost unul dintre liderii mişcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei şi drepturi suplimentare pentru naţiunea română în Austro-Ungaria. A fost un patriot înfocat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Din 1906 şi până în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema naţională. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declaraţia prin care naţiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi s-a numărat printre cei patru delegaţi care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluţia Unirii.
Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), liderul unionist din Bucovina şi artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor şi, în faţa refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naţionalităţile regiunii. Avându-l preşedinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în şedinţa din 28 noiembrie 1918, moţiunea Unirii cu Regatul României.
Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciaţi oratori din politica românească, liberal şi conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A militat pentru alianţa României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iaşi. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naţionale, în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional pentru Unitatea Românilor.
Coliţa nedantelată a emisiunii este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veşminte de încoronare (15 octombrie 1922), alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiş (1862-1934), Ştefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frenţiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) şi Ion I.C. Brătianu (1864-1927). Pe timbrul coliţei, cu valoarea nominală de 19,00 lei, este reprodusă stema de stat a României Întregite.
