Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Romfilatelia a introdus în circulaţie filatelică emisiunea de mărci poştale „155 de ani, Bucureşti, capitala României”, alcătuită dintr-un timbru şi o coliţă dantelată.
Timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 8,00 lei, înfăţişează clădirea Universităţii (în anul 1938) şi statuia lui Ion Heliade Rădulescu, personalitate marcantă a oraşului Bucureşti, scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, despre care George Călinescu spunea că „este a doua mare personalitate a literaturii române, după Dimitrie Cantemir”.
Într-un singur an, 1864, au luat fiinţă Universitatea (al cărei edificiu a fost inaugurat în 1869), Şcoala de Belle - Arte, Conservatorul, Muzeul de antichităţi, iar în anul următor a apărut în peisajul Bucureştilor viitoarea emblemă a capitalei, Societatea Ateneul Român.
Coliţa emisiunii, cu valoarea nominală de 16,00 lei, este ilustrată cu portretul lui Alexandru Ioan Cuza, în timpul domniei căruia, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, oraşul Bucureşti a devenit Capitala Principatelor Unite Române.
Cel care a susţinut neabătut ca Bucureştiul să devină capitală a fost marele om politic al vremii Mihail Kogălniceanu.
Domnitorul, privit din semiprofil, ţine Constituţia în mână, iar în plan secund se vede un interior de palat, cu colonete şi accesorii de epocă. Medalionul, cu figurine antropomorfe, în număr de 4, reprezintă femei şi bărbaţi în portul specific al sec. al XIX-lea şi coroana cu simbolul heraldic al Principatelor Unite.
În ultimul an al domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1866) este creată Societatea literară, care, în 1867, ia numele de Societatea Academică Română.
Pe linia mediană a coliţei (stânga/dreapta) sunt reprezentate pecetea oraşului Bucureşti la 1862, respectiv stema actuală a capitalei României.
