Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Romfilatelia a emis și a introdus în circulație filatelică, începând cu data de 6 septembrie a.c., o emisiune de mărci poștale alcătuită din două valori, care celebrează viaţa şi personalitatea omului politic şi de cultură Mihail Kogălniceanu, la 200 de ani de la naştere.
Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României moderne.
Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale.
În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis la Iași o editură şi o tipografie proprie, care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el între care amintim „Dacia Literară”.
În anul 1852 a publicat „Letopiseţul Ţării Moldovei” în trei volume, iar trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul „Steaua Dunării”, principalul organ de presă al mişcării unioniste, ilustrat alături de portretul celui care avea să îi fie redactor, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.
Timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei ilustrează portretul marelui politician, aflat în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti.
La 13 mai 1856 a fost ales în Comitetul Unirii, alături de Vasile Alecsandri, Costache Negri şi Constantin Hurmuzachi.
După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu a fost ales membru în Comisia Centrală, iar în perioada 1860 - 1861, Kogălniceanu a devenit şeful Guvernului din Moldova. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu deţine importante funcţii în conducerea statului: prim-ministru, ministru de interne şi ministru de externe.
În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu proclamă Independenţa de Stat a României.
Ales, la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română), Kogălniceanu a ţinut ultimul său discurs în acest înalt for, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existenţă.
El s-a afirmat ca un strălucit diplomat al înfăptuirii şi recunoaşterii Independenţei de Stat din anul 1877.
Mihail Kogălniceanu a încetat din viaţă la 20 iunie 1891, la Paris, în Clinica de Chirurgie Saint Jean-de-Dieu, fiind apreciat de Nicolae Iorga drept „cel mai mare conducător cultural şi politic din epoca modernă”.
Emisiunea filatelică are un tiraj total de 37.340 de timbre, fiind realizate totodată și 467 de plicuri (FDC), echipate cu timbrele emisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila „prima zi”.
