„E plin în jur de noi muzeul,/ Şi pare-un templu minunat,/ În care mii de robi ai vieţii/ Vin să se spele de păcat./ Sunt călători din largul lumii,/ Ce-au pribegit şi pe ocean,/ Să-şi scalde ochii în lumina/ Din pânzele lui Tizian.// Stau toţi cu mintea-ngenuncheată/ Şi-I sunt cucernicul popor,/ Eternitatea prinsă-n cadre/  Îşi poartă sfântul ei fior./ Învins de taina mare-a clipei,/ Se-nchină sufletul supus/ În faţa veşnicei icoane/ Cu răstignirea lui Iisus.// Ce blând se uită chinuitul/ De sub cununa Lui de spini,/ Lumina resemnării mute/ E scrisă-n ochii Lui senini./ Nu-L dor piroanele din carne,/ Zâmbeşte paşnic, iertător,/ El ştie că de veci învie/ Acei ce pentru alţii mor.//

 

1. ”Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?” (Matei 27, 46; Marcu 15, 34) Este strigătul omului Iisus, care marchează cele două naturi ale Mântuitorului: umană şi divină. Paul Claudel spune că este „conflictul a două naturi şi a două voinţe reunite în arena ferecată a vocaţiei răscumpărătoare”. Iisus, care se rugase cu sudori de sânge în Grădina Ghetsimani  şi ceruse, înfricoşat, să se treacă paharul pătimirii de la El, dar care, în cele din urmă, se încredinţase voii Tatălui ceresc, strigă acum ca un om doborât de durere. Natura divină nu-L proteja. El suferea ca un om. Şi ea trebuia să se întâmple, căci veşnicul Fiu al Lui Dumnezeu S-a întrupat ca om, tocmai pentru a putea să sufere şi să moară, cu trup şi suflet de om, ispăşind pentru păcatele omenirii. Care este naţionalitatea poetului, dramaturgului şi eseistului Paul Claudel (1868-1955)?  
a) slovenă;
b) franceză;
c) elveţiană 

2. Scriitor american(n.1914) cu o operă romanescă realistă cu accente umanitare, evocând lupta pentru libertate a indienilor, războiul de independenţă al Statelor Unite ale Americii sau militând împotriva asupririi. Dintre romanele sale amintim pe cel intitulat Cina cea de taină, tradus în româneşte de Dumitru Mazilu:
a) Thomas James Farrell;
b) Howard Fast;
c) Allen Ginsberg

3. Copilul sărman din povestirea De Paşti de Ion Agârbiceanu care, „primind două ouă roşii, le privi îndelung până să hotărască a le mânca”:
a) Niţă;
b) Triţă; 
c) Ioviţă

4. Despre cei doi fraţi Jan şi Hubert van Eyck nu se ştiu prea multe. Chiar şi datele naşterii lor, 1390 şi respectiv 1366, sunt nesigure. Jan, poate şi Hubert, a fost o vreme în slujba lui Filip cel Bun, duce de Burgundia. celebritatea fraţilor Eyck este dată şi de modul uimitor în care au folosit culoarea. Artiştii din Italia veneau la Bruges să le studieze picturile, încercând să-şi dea seama ce trebuie să facă pentru a picta atât de bine, cu asemenea talent şi îndemânare ca cei doi fraţi. Cel de-al doilea intuise secretul  folosirii cu succes a vopselelor în ulei. Împreună au descoperit un lac transparent cu uscare rapidă, ce nu afecta nuanţele, şi nu înnegrea culorile. Deşi îşi păzeau cu străşnicie secretul, acesta a fost aflat de italianul Antonello da Messina, care lucra în Bruges, şi a ajuns prin intermediul lui în toată lumea. Invenţia a făcut ulterior posibilă dezvoltarea semnificativă a artei picturii. Cea mai faimoasă operă a lor, începută de Hubert şi terminată de Jan, este Altarul Mielului mistic (1432), aflat la St. Bavo, Gand.  Odată cu cei doi fraţi ia naştere marea artă a: 
a) Flandrei;
b) Belgiei;
c) Olandei

5. Poet, prozator şi dramaturg (1818-1890), care primeşte o educaţie îngrijită, întâi în ţară, apoi la Paris. Se angajează cu o nobilă dezinteresare în lupta pentru împlinirea idealului naţional: participă la Revoluţia de la 1848, fiind obligat să se exileze după înfrângerea ei, şi, îndeosebi acţionează hotărât şi consecvent pentru înfăptuirea Unirii Principatelor. Dovedind o neobişnuită vitalitate şi putere de reînnoire, scriitorul dă câteva din operele sale majore: Pastelurile (1868-1869), Legendele (1872-1876) şi Ostaşii noştri (1878). În 1878 felibrii din Montpellier îl premiază pentru Cântecul gintei latine. A cântat în versuri de neuitat Floriile, Paştile şi a scris poezia Hristos a înviat. Rămâne scriitorul reprezentativ al românilor în perioada organizării moderne a statului şi a primei definiţii organice a conceptului de naţiune, ca o sinteză între naţionalitate şi europenism:
a) Grigore Alexandrescu;
b) George Bariţiu;
c) Vasile Alecsandri

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

Variantele corecte la chestionarul nr.1273   1. a ;  2. a ;  3. b ;  4. b ;  5. c .

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1274.

Comentarii