„Un cerb cu coarne lungi, de arşiţă-nsetat,/ Se adăpa-ntr-un lac cu unde liniştite;/ Zărind în apa clară chipul său/ L-au întristat amarnic picoarele-i subţiri…/ Noroc de singura-i mândrie: falnicele coarne!/ dar Nemesis veni atunci în luminiş de codru,/ Cea care pedepseşte trufia Cerbul nostru/ Văzu intrând în codru vânătorii/ Cu laţuri şi cu câini, adulmecând sălbatic./ El o luă la fugă, nepotolindu-şi setea./ Uşoarele-i lăsau pe câmpuri urme./ Dar cum se-nfundă-n pădurea deasă,/ Fu prins, căci se-ncurcase cu coarnele-n tufişuri./ Şi el îşi zise: „Ce nenorocire!/ Şi cum m-am înşelat! Pe mine mă scăpară/ Picioarele urâte cu care alergai,/ dar mă trădară coarnele, mândria mea!”

BABRIOS: Cerbul şi vânătorii.
Traducere de Viorica Golinescu

1. S-a spus cu îndreptăţit temei că eboşa, adică schiţa animă capodopera. Nimic nu e mai ispititor decât să vezi şi să admiri, chiar şi numai din reproduceri de calitate, veritabile capodopere (între care foarte multe reprezentând cerbul) din cele şase caverne perietale gigantice  de la Altamira, Font de Gaume, Les Combarelles, Lascaux, Les Trois-Freres şi Niaux. Căror ţări aparţin aceste vestite peşteri?
a) Franţei şi Elveţiei;
b) Franţei şi Spaniei;
c) Spaniei şi Italiei

2. În pădurile Mongoliei răsăritene şi ale Manciuriei trăieşte cerbul isubra. Cerbii vapiti se găsesc în mai toate grădinile zoologice şi se înmulţesc acolo în mod regulat. Printre cerbii tibetani se numără şi cerbul cu crupa galbenă din nordul Mongoliei, care, cu coarnele sale delicate şi terminaţiile scurte, aminteşte de cerbii sika. Cerbul-tibetan propriu-zis sau shou, ale cărui coarne sunt foarte larg răsfirate, ajunge până în partea cea mai sudică a Asiei. El se aseamănă mult cu hangulul căruia i se mai spune şi:
a) cerbul de caşmir;
b) cerbul cal malaiez;
c) cerbul moţat

3. În majoritatea ţărilor care au vulcani, există legende care spun că în momentul erupţiilor, din pământ ies nişte animale misterioase.Într-o insulă, la aproximativ 200 km de Auckland, se găseşte un vulcan numit Roto Mahana. El a erupt de mai multe ori de-a lungul istoriei, vărsând valuri de lavă, dar pe 10 iunie 1866, nu a scuipat decât noroi, cu miile de tone, care au îngropat definitiv împrejurimile. Când cataclismul s-a liniştit şi noroiul s-a uscat, mulţi curioşi s-au aventurat pe panta vulcanului. Stupefiaţi, ei au descoperit urmele unui cerb ciudat, destul de mare, care galopase în toate direcţiile. Dar în acea ţară, la vremea respectivă, nu existau cerbi:
a) Pakistan;
b) Noua Zeelandă;
c) Sudan

4. Scriitoare americană, autoarea volumului Vânătorul de cerbi:
a) Emily Dickinson;
b) Anita Loos;
c) Meryl Streep

5. În celebra „Carte a recordurilor” silvicultorul scoţian John Fraser, din Kiltarlity, Beauly Highland, figurează ca deţinător a celui mai bătrân  cerb din lume. Protejatul lui Fraser , de care s-a ocupat cu multă dragoste, s-a bucurat de o sănătate perfectă pe parcursul celor 27 de ani cât a trăit. El a fost găsit singur şi părăsit într-un colţ de pădure, la 08 iunie 1963, când avea doar 3-4 luni de viaţă. A fost complet domesticit şi nu s-a mai despărţit până la moarte(februarie 1990) de stăpânul său. Cume se numea acest „bunic” al cerbilor?
a) Rambo;
b) Bambi;
c) Bibicu

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

„Un cerb, care avea un ochi străpuns, se duse la ţărmul mării şi începu să pască acolo, cu ochiul său teafăr aţintit spre ţărm, ca să pândească venirea vânătorilor, şi cu cel mutilat spre mare; căci dintr-acolo nu bănuia nici o primejdie. Dar nişte oameni, care navigau în lungul acelui ţărm, de abia l-au văzut şi, nimerindu-l cu săgeţile dibace, l-au şi omorât. În timp ce-şi dădea sufletul, el îşi spuse: „Nenorocitul de mine! Mă păzeam de uneltirile puse la cale de acest pământ, însă cu mult mai primejdioasă mi-a fost marea, lîngă care am căutat un adăpost”.Tot astfel, deseori împotriva tuturor aşteptărilor noastre, cele ce ni se par primejdioase se dovedesc a fi spre folosul nostru, iar cele pe care le considerăm salvatoare se arată a fi pricina pieirii.

ESOP: Cerbul chior

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1248.

Comentarii