Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video„Fug cerbii vineţi, cerbii, în nesfârşitul azi,/ goniţi din munţii singuri chemărilor furtunii…/ destul fumarăm gerul cădelniţând prin brazi.// Zadarnic printre crenge tâşneşte din buştean/ privirea îngheţată, cu apele-ngheţate,/ o să ghicească cerbii când palizi vor străbate/ câmpia mărginită de lună şi alean/ Fug cerbii vineţi, cerbii, din codrul coborât/ iar crivăţu-şi descheie surd buciumul şi zeghea/ Ei, hai, băieţi, e vremea să ne descingem veghea/ şi să intrăm în pături şi-n seară pân’ la gât!”
NICHITA STĂNESCU: Fug cerbii
1. Cerbul european de deal şi câmpie trăieşte în pădurile cu frunze căzătoare (foioase) din Europa apuseană, inclusiv Anglia, până în Caucaz, Asia Mică, Africa de nord, Siberia, Extremul Orient şi zona temperată a Americii de Nord; are o îălţime de 120-125 cm şi părul de pe spate roşcat-cenuşiu. Cerbul maral , cu aria de răspândire în munţii Iranului de nord, Munţii Caucaz, nordul Afganistanului şi Munţii Turkmeniei, e ceva mai mare, având 135 cm înălţime şi o culoare sur-gălbuie. În zona Baikalului, a Extremului Orient şi a Chinei de nord există o subspecie vicariantă, înrudită cu maralul, aşa-numitul C. e. xanthopygus, de culoare galbenă mai pronunţată decât a maralului. În sfârşit , cerbul pustiurilor (C. e. bactrinus) din Afganistan şi Turkmenia, are o culoare deschisă cenuşie similară nisipului şi o statură mai mică (în jur de 120 cm). În care parte a continentului asiatic se află Afganistanul şi Turkmenia?
a) sudică;
b) centrală;
c) nordică
2. Poet şi prozator, născut la Slatina/Olt, la 22. XII. 1944.Licenţiat a Facultăţii de Filologie (1975) a Universităţii din Bucureşti. Este autorul volumului de versuri Cerbul din oglindă (1984):
a) Dan Mutaşcu;
b) Mircea Muthu;
c) Florin Muscalu
3. Poetul Cezar Baltag, când vorbeşte despre situările echinoxiale cu care trebuie însoţit falnicul cervideu, spune: „Zbucnindu-şi din umbră statura/ ca un ren visător şi frumos/ la capătul vârstei aleargă/ tânărul meu echinocţiu”(Ca un ren). Poate de aceea un mare poet român (1895-1961) îi conferă animalului o anumită solemnitate în marea mişcare a firii, postulându-l aidoma unei embleme imobile, care fixează desfătările universului, ca substitut al stâlpului din centru cortului stelar. „Nu-l mişcă ştiutele/ crânguri cu ciutele// Cărarea cu urmele/ Iezerul, umbrele/ nu-l cheamă. Copitele/ sfarămă ispitele// Ciulindu-şi urechile/ printre străvechile/ rotiri, sus, de tulbure/ foc şi de murmure// Şi-aude sub naltele,/ unele, altele,/ erele sferele.” (Cerbul cu stea în frunte):
a) Tudor Arghezi;
b) George Bacovia;
c) Lucian Blaga
4. Regele Ludovic al XVI-lea al Franţei la vânătoarea călare, între anii 1774 şi 1787, a vânat 1275 de cerbi! În afară de aceasta, el a mai doborât în aceeaşi perioadă, potrivit registrelor oficiale, un număr impresionant de 189.851 de piese; numai în ziua de 31 august 1784, a împuşcat 460 ! Din păcate, publicaţia care dă cifrele de mai sus nu specifică despre ce fel de specii este vorba. Se ştie că Ludovic al XVI-lea era atât de pasionat de vânătoare, încât neglija aproape cu totul treburile statului. Este cunoscută însemnarea făcută cu mâna lui în jurnalul său personal unde îşi nota impresiile. Deşi în acea zi căzuse Bastlia, el nota: „Astăzi nu s-a întâmplat nimic”. Care era acea zi?
a) 14 iulie 1789;
b) 13 iunie 1790;
c) 15 august 1791.
5. Poet şi prozator (1913-1999) născut în satul Crişan, comuna Ribiţa/Hunedoara. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie (1932-1936) a Universităţii din Bucureşti. A fost secretar de redacţie la revista România (1938-1939), sub direcţia lui Cezar Petrescu. Între 1949 şi 1951 este redactor La Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. A debutat în 1934, iar editorial cu volumul Cabane albe (1936). Este autorul a două romane istorice pentru tineret: Romanul Caterinei Varga (1961) şi Când era Horia împărat (1962). În 1956 a publicat volumul de versuri Cerbul roşu:
a) Pavel Bellu;
b) Vlaicu Bârna;
c) Ion Biberi
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
