„L-a luat un viscol din pădure,/ L-a luat din munţii uriaşi,/ L-a luat din luminişuri pure/ Şi l-a azvârlit într-un oraş.// Cerbul rătăcea printre vitrine,/ Se uita la lume ca la lup,/ Şi simţea pierduţii munţi în sine/ Şi păşunele-i plâmgeau în trup.// Nimeni nu se speria de dânsul/ Că părea un om mascat în cerb,/ Dar în el stătea ca-n armă plânsul/ Şi simţea copitele că-i fierb.// S-ar fi-ntors şi în genunchi acasă/ Cât de umilit şi de încet,/ Însă nu ştia pe und-să iasă/ Că era un cerb analfabet.// Nu citea inscripţii şi nici nume/ Şi avea mirosul perturbat,/ Rătăcea într-un oraş din lume/ Tras de coarne ca-ntr-un bal mascat.// Se-amuzau de el ca de o mimă,/ „Uite-l cât de bine intră-n rol,/ Şi ce natural se mai exprimă”,/ Însă cerbul căuta în gol://
ADRIAN PĂUNESCU: Colindul cerbului rătăcit în oraş
(continuare în subsolul rubricii)
1. Toate tratatele de zoologie îl aşază în familia Cervidae(a cerbilor), genul Cervus, descris în anul 1758 de Carl von Liné(1707-1778). În anul 1908, în urma studiilor efectuate de un fost profesor de zoologie(1871-1964) al Universităţii din Cernăuţi, a fost descrisă, din pădurile Bucovinei, subspecia caracteristică Munţilor Carpaţi – Cervus elaphus carpathicus. Care era numele profesorului?
a) Sextil Puşcariu;
b) Eugen C.I. Botezat;
c) Aron Pumnul
2. Toamna, populaţia de cerbi nordici sălbatici din Taimâr – care cu cele 600.000 de capete este cea mai numeroasă din lume – părăseşte tundra, ducându-se să ierneze în sudul şi estul Iakuţiei. În fiecare an, traseul migraţiei cerbilor spre locurile de iernare, trece prin apropierea oraşului Norilsk, în împrejurimile căruia sunt amenajate garduri vii cu lungimea d zeci de kilometri, care să indice calea animalelor. În ce ţară se află tundra Iakuţiei?
a) Canada;
b) Rusia;
c) America
3. „…Dimineaţa era blândă, pădurea plină de linişte şi învăluită într-o ceaţă uşoară. Frunzişul era umed de rouă. […] Dar şi pădurea se făcea tot mai deasă, tot mai prielnică mântuirii. La început mistreţul abia se ţinuse de cerb, iar acesta întorcea din timp în timp capul să-l vadă dacă vine din urmă. Într-o asemenea clipă, coarnele i s-au încurcat prima oară în ramuri. Le-a smuls cu furie. Apoi au început să se încurce tot mai des, până ce l-au ţintuit locului, tocmai când dintr-o lature năvălea hărmălaia câinilor. […] Dintre toate vieţuitoarele pădurii, am mai spus-o şi altădată, condiţia acestuia e cea mai tragică”. Acest text aparţine unui binecunoscut scriitor român(1908- 1993):
a) Radu Tudoran;
b) Eugen Barbu;
c) Geo Bogza
4. După cum se ştie superbul peisaj „Valea Cerbului” se află în masivul Bucegi. Care dintre scriitorii noştri ( 1866-1931), profesor de geometrie descriptivă la Şcoala de Poduri şi Şosele (Politehnica din Bucureşti), a scris în 1904 cartea de poveşti pentru copii Zânele din Valea Cerbului, retipărită până în 1987 în 16 ediţii?
a) Damian Ureche;
b) Nestor Urechia;
c) Ion Vinea
5. În timpul boncăluitului cerbul mascul nu este suficient de atent la ce se petrece în jur, toată fiinţa lui fiind stăpânită de dorinţa de a se împerechea. În intervalul de vreo lună, rareori pune gura pe vreun fir de iarbă, slăbeşte, pierzând mult din greutate. Cerbul stăpân al grupului de ciute se numeşte cerb de ciute. El poate fi atacat de unul mai puternic decât el, care-l poate deposeda de ciute şi alunga. Cum se numesc cerbii alungaţi, care stau nu departe de grup?
a) cerbi lăturaşi;
b) cerbi observatori;
c) cerbi intruşi
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
//Se vedea multiplicat aiurea/ În vitrine, rame şi oglinzi,/ Dar în os la el vuia pădurea/ Şi gemeau copacii suferinzi.// Nu era-n oraş un fir de iarbă/ Numai nişte brazi din plastic prost,/ Şi în rest, metal şi piatră oarbă/ Ca-ntr-un trist, atomic adăpost.// Foamea se unea c-un fel de sete/ Amândouă se uneau în dor,/ Şi-ntre-atâtea stranii siluete/ Ochii lui au înţeles că mor.// Într-o piaţă oarecum pustie/ Cerbul a dat răget dianadins,/ Ca o simplă vietate vie/ Dacă puiul ei cumva e prins.// S-au apropiat de el să-l vadă,/ L-au rugat să-şi zvârle masca jos,/ I-au frecat blăniţa cu zăpadă/ Şi l-au implorat că nu-i frumos.//
(continuare în ziarul de mâine)