„Când ninge-ntâi, un cerb din munţi coboară/ până-n livada mea cu înstelări,/I-s ochii încărcaţi de depărtări/ şi de poieni cu limpezimi de seară.// Îi ies în drum. Adulmecând din nări/ îşi pleacă fruntea în ninsoarea rară/ să-i număr anii-n raze… Se-nfioară/ şi fuge iar spre-ncetinate zări…// E-un cerb albastru unic în pădure,/ un cerb pe care nu-l văd decât eu./ Degeaba-mi ceri binoclul ca să-i fure// din cetiniş statura. Ci mereu/ când ninge-ntâi va coborî-n livadă/ să-l văd îmbătrânind şi să mă vadă…”

DRAGOŞ VICOL: Cerbul albastru

1. Ieseu, marele erou atic, după cum spun vechile scrieri şi legende, ar fi pornit el însuşi în fruntea unei cete de vânători iscusiţi, dublând un scenariu mai vechi cu privire la căutarea berbecului cu lâna de aur, în acţiunea de aducere a cerboaicei la Atena. Aceste interferenţe de motive atice şi nord-pontice (autorul spune muntene, ardelene, moldovene, bucovinene şi macedoromâne) sunt demonstrate în Basmele române, unde tipul Phryxos este analizat paralel cu structurile din bazinul Carpaţilor. De unde rezultă că încorporarea unor simboluri solare în mitul cerbului de aur, pentru întinderile spaţiului tracic, nu trebuie cu totul exclusă, cu toate că funcţiunile tanatice par a fi mai bine puse în cauză odată cu resuscitarea acestui nucleu mitopoetic. Cine este autorul Basmelor române?
a) Petre Ispirescu;
b) Lazăr Şăineanu;  
c) Simon Florea Marian

2. Cunoscută creaţie eminesciană, publicată la  01 februarie 1879, din care cităm stofa: „Şi prin vuietul de valuri,/ Prin mişcarea naltei ierbi,/ Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi”:
a) O călărire în zori;
b) O, rămâi;
c) O, dulce înger blând

3. Pe multe obiecte sacre, descoperite de arheologi pe întinul teritoriu al fostei Tracii apare şi cerbul divin. Localităţi antice ca Brenda, Brindisa, Brundisium, al căror nume romanii ştiau că înseamnă „Cap de cerb”, confimă importanţa cultului lui Orpheus. Din Brundisium sau Brindisa au moştenit românii cuvântul brânduşă pentru floarea cu petalele în formă de corniţe. La tăierea capului lui Orpheus se referă şi stema veche a primei capitale a Moldovei, unde capul cerbului este despărţit de trup: 
a) Iaşi;
b) Baia;
c) Suceava

4. Aproape întregul lanţ al Carpaţilor este împărăţia cerbului carpatin, cel mai valoros vânat al acestui colţ al lumii.. Punctul de atracţie al acestui vânat este trofeul său: craniul cu coarnele ramificate. Greutatea şi mărimea coarnelor arată puterea cerbului care le-a purtat. Faima cerbilor ce se găsesc la noi a trecut de mult graniţele ţării. Astfel, faimosul trofeu de cerb La Roche (268,60 puncte C.I.C.) vechi de peste un secol îşi are originea în Carpaţi. La expoziţiile internaţionale de la Berlin(1937) şi Düsseldorf(1956), România a obţinut cele mai multe medalii de aur pentru trofeele de cerb prezentate. Un trofeu foarte valoros (printre primele 5 trofee din lume, la vremea respectivă) a fost recoltat pe fondul de vânătoare al Mănăstirii Caşin, de către un vânător german. În care munţi se află cest fond de vânătoare?
a) Rodnei;
b) Bucegi;
c) Vrancei

5. În clocotul pădurii, unde roiau şi fierb,/Îl mâniau ţânţarii şi muştele pe Cerb./ El îşi zmuncea grumazul şi coarnele-n zadar:/ Te aperi greu cu capul de muscă şi ţânţar./ […] „Cum se-nvoiau mai-marii cu musca şi ţânţarii?/ Se pare, ca iscoade, când socoteau mai marii”,/ Se întrebase Cerbul, neştiutor de cele/ Ce se petrec pe lume,subt pătura de stele./ Dar trebuia să-i facă şi Cerbului dreptate/ Cel care-i hotărâse în codri-ntâietate./ Când a gemut şi Cerbul, de furie şi ură,/ Simţea că pădurarul îl ceartă şi-l înjură./ Şi vaietul şi glasul, chiar şoaptele-s oprite,/ Că turburi Elefantul stăpân, din aţipite./ Puternic e stăpânul, dar doarme de-a-n picioare,/ Şi slugile fac treaba de Domn temut şi mare,/ Dar slugile şi Curtea, pe Cerb, sunt supărate/ Că umblă-nnalt cu fruntea, şi ele cocoşate.// Versurile de mai sus fac parte din întinsul poem Cerbul şi ţânţarii, aparţinând unui mare poet român (1880-1967):
a) Lucian Blaga;
b) Vasile Voiculescu;
c) Tudor Arghezi

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

Variantele corecte la chestionarul nr. 1241.  1. b ;  2. a ;  3. b ;  4. b ;  5. c .

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1242.

Comentarii