„Lumânarea-şi arde rodul/ într-un cort dinspre Carpaţi/ făureşte voievodul/ carte către împăraţi// Tremură-n lumina moale/ pe pereţii cei săraci/ umbra trupului în zale/ trup frumos ca un copaci// Plini de ambră şi răşină/ pe un trunchi de brad trudesc/ grămăticul de latină/ şi acel de grai nemţesc// Ar mai vrea un pâlc de oaste/ arhebuze, proviant/ singur îi e greu s-adaste/ vin puhoaie din Levant// i-a primejduit cetatea/ dar nu din trufii lumeşti/ e în joc creştinătatea/ inimii evropeneşti// Şi-a lăsat zălog feciorul/ casa, traiul liniştit/ înaintemergătorul/ scrie pohta ce-a pohtit// […] E secată visteria/ două scule, trei ducaţi/ vulturi lacomi cu urgia/ fură aur din Carpaţi// Iese-n noapte Domnitorul/ ce înalt e şi măreţ!/ luna-şi scânteie izvorul/ în surguciul lui de preţ// Doarme tabăra smerită/ bruma cade sănătos/ toţi războinici de elită/ în şiac şi merinos//

CORNELIU V. TUDOR: Cerbii lui Mihai Viteazul
(continuare în subsolul rubricii)

1. Care zeu celt al lumii subpământene este reprzentat cu coarne de cerb?
a) Kekrops;
b) Kernunnus;
c) Keremet

2. În anul 1930, în cadrul unei populaţii de cerbi de la Zelusice, pe teritoriul Cehiei, a apărut o varietate (mutantă) complet albă, care s-a înmulţit şi s-a perpetuat până în zilele noastre. Pe de altă parte, aceşti cerbi albi s-au încrucişat cu cerbii obişnuiţi, hibrizii rezultaţi prezentând trei tipuri de colorit, dintre care două asemănătoare cu forme parentale, iar unul intermediar. Coarnele lor seamănă cu coarnele cerbilor comuni, fiind mai mari decât la varietatea albă. De unde au fost aduşi predecesorii acestor cerbi în urmă cu aproape trei secole?
a) Persia;
b) India;
c) Birmania

3. „Coarnele cerbului nu reprezintă decât o parte accesorie şi, altfel spus, străină corpului său, o producţie care nu este privită ca parte animală decât pentru că creşte pe un animal.În realitate ea este vegetală, întrucât păstrează caracterele vegetalului din care îşi trage prima origine şi întrucât coarnele se aseamănă cu arborii, prin modul în care cresc, se întăresc, se usucă şi se separă: căci ele cad singure după ce au ajuns la o soliditate deplină şi după ce încetează să mai sugă hrană, la fel ca fructul a cărei codiţă se desprinde de creangă în momentul maturităţii sale”. Cărui naturalist şi sciitor francez (1707-1788) aparţin aceste rânduri?
a) Emile Brumpt;
b) Georges Louis Buffon;
c) Alexis Carrel

4. Care domnitor fanariot(1786-1790), grec de origine, era  văzut în Bucureşti, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, conducând el însuşi o sanie trasă de cerbi cu coarnele poleite?
a) Nicolae Mavrocordat;
b) Nicolae Mavrogheni;
c) Alexandru Ipsilanti

5. Autorul(1576-1639) tabloului Cerbul printre vaci, aflat la Rijksmuseum din Amsterdam este:
a) Paul de Vos; 
b) Daniel Seghers;
c) Roelandt Savery

//[…] Vrea să dea onorul straja/ dar Mihai se-ncruntă blând/ ce să tulbure el vraja/ oastei sale somnolând?// E atât de singur Domnul/ cui să-i spună jalea lui?/ de-l va părăsi şi somnul/ l-au trădat şi-aşa destui// Simte răsuflări în ceafă/ zvon de îngeri militari/ scapă smulsă din agrafă/ mantia cu blănuri mari//Se întoarce şi se-nchină/ vede cerbii, fericit/ în valtrapuri de lumină/ cine-a zis că au pierit?// Împletiţi în coarne grele/ precum crengile de fag/ fruntea li-e bătută-n stele/ coama arde ca un steag// Peste blana lor brumată/ trece Domnul palma grea/ îi sărută şi-i desfată/ rouă-n pumni le dă să bea// Ei o sorb dintr-o suflare/ îl petrec, îl amăgesc/ şi se pierd toţi trei în zare/ pe-un drumeag dumnezeiesc// Îndărătul lor se-aprinde/ praf de puşcă prin poieni/ trec copiii cu colinde/ de la Mare-n Apuseni//[…] Care-i Domnul? Care-s cerbii?/ plâng oştenii deşteptaţi/ înghiţiţi de flancul ierbii/ s-au topit îngemănaţi// Iar de-atunci nu se mai ştie/ ce s-o fi făcut cu ei/ cică-ntr-o legendă vie/ i-au zărit nişte femei// Pe la Turda prin câmpie/ se-nălţau la cer, toţi trei!...”

CORNELIU VADIM TUDOR: Cerbii lui Mihai Viteazul

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

Variantele corecte la chestionarul nr. 1240.  1. a ;  2. a ;  3. c ;  4. c ;  5. b .

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1241.

Comentarii