"

„Am fost la cinema/ şi-am văzut un film din Paris/din o mie nouă sute./ S-a ieftinit ca braga timpul,/ nesăbuiţi păreau oamenii,/ cu mirare-am văzut/ cum toţi se grăbeau/ ca păsările pe polei,/ codiţele femeilor în sus,/ ciocurile bărbaţilor în jos/ – micul cordon ombilical,/ mustăcioara–/ albi erau oamenii şi negri/ cu o inimă mult mai apoasă/ decât noi care suntem aspri şi cenuşii,/ însă noi,/ noi ne mişcăm/ uşor ca peştii de celuloid,/ n-avem adaosuri de-aripi,/ nu purtăm labe./ Am cugetat:/ eu însumi aşteptat nu am fost/ de adâncuri sub gheaţa/ acestui paradis îngheţat/ unde totul râde-n jurul Parisului/ din o mie nouă sute;// dar dacă ies rar/ din deschizătura „priveliştii”/ şi zăbovesc pe „Prinzengracht”/ sub copaci,/ atunci nu greşesc:/ păsări şi peşti/ fost-au plăsmuirea unei singure zile/ şi-abia poimâine se vor ivi oamenii”.

GUILLAUME VAN DER GRAFT (Olanda): Păsări şi peşti
(Trad. de Ion Caraion)

1. Se pare că pescuitul sportiv cam cu 200 de ani î. Hr. Claudiu Aelian face în acelaşi timp o descriere a muştei artificiale pe care pescarii macedoneni o folosesc ca să prindă sau de plăcere se practică de multe milenii. În Egipt, cu circa 2.000–3.500 ani î. Hr. se foloseau undiţe scurte de circa 1,8 m, iar în China se foloseau fire de mătase cu 1.500 ani î. Hr. În ce priveşte scrisul despre această îndeletnicire Homer menţionează pescuitul cu undiţa iar Theocrit şi Marţial pomenesc de „momeala vicleană” şi „musca înşelătoare” cam cu 200 de ani î. Hr. Claudiu Aelian face în acelaşi timp o descriere a muştei artificiale pe care pescarii macedoneni o folosesc ca să prindă peştii pistruiaţi. Se pare că ar fi prima descriere atestată despre musca artificială. Împăratul Traian avea şi el această pasiune. Care poet latin, exilat la Pontul Euxin, descrie în unul din poemele sale plăcerile pescuitului cu undiţa şi peştii de ţărm ai Mării Negre?
a) Ausonius;
b) Ovidiu; 
c) Claudian

2. La ce se referă termenul de „halieutică”?
a) filozofie;
b) pescuit;
c) medicină

3. Prozator şi poet reprezentativ al Renaşterii italiene (1456-1530). A scris elegii, epigrame, şi egloge în limba latină, între acestea  fiind citată şi Egloge pescăreşti (1526). În limba italiană a scris sonete, canţone, sextine şi madrigaluri de inspiraţie petrarchistă. Este renumit prin romanul pastoral Arcadia (1504), expresie a noii sensibilităţi literare a epocii şi a modului de viaţă idilic. Acest roman s-a bucurat de o enormă influenţă asupra literaturii europene. Cum se numea autorul? 
a) Francesco Robertello;
b) Jacopo Sannazzaro;  
c) Otatavio Rinuccini

4. Cum se numeşte familia de peşti renumiţi pentru icrele lor, comercializate sub numele de caviar?  
a) somoni;
b) moruni;
c) sturioni

5. Perioada analitică a cubismului (1908-1912) a fost dominată de  Braque, Picasso şi un alt pictor spaniol (1887-1927), care în 1929 a pictat Natură moartă cu peşti. Rolul său în apariţia şi dezvoltarea Cubismului sintetic este esenţial, fiindcă se poate vedea în opera sa cum metoda analitică de reprezentare a obiectelor este înlocuită, după 1910, cu o metodă simplificată, de reproducere a volumelor prin reducţie:
a) Juan Gris;
b) Jean Metzinger;
c) Albert Gleizes

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

„Alarma o dădu întâi un crap/ De indignare plin din coadă-n cap:/ – Din baltă puii cineva ni-i fură/ ’Nainte de-a ajunge-n saramură/ Şi pariez c-acela e şalăul,/ Că numai el e hoţul şi călăul./ Învinuitul însă începu/ Să se disculpe, nu şi nu şi nu!/ Ba şi mai mult, chiar el, a doua zi,/ A început a plânge şi-a răcni:/ – E cineva în baltă care fură/ Şi numai ştiuca-i mare secătură/ Care atacă puii. Dar de-o prind/ O sfâşii şi-o arunc afar, pe grind./ Dar peste-o zi, venind ca o nălucă,/ O auziră toţi ţipând, pe ştiucă,/ Încât îi tremurau şi dinţii-n gură:/ – E cineva în baltă care fură!/ Ea n-a putut să dea vina pe somn/ Deşi ştia că nu-i deloc prea domn/ Şi că sporea lunar cu câte-un kil,/ Căci ziua, el, dormea ca un copil/ Încât puteai să-l tragi şi de mustăţi,/ Să-l iei de coadă şi să-l tai bucăţi./ Dar noaptea un ţipar putu să-l vadă/ Cum pleacă lacom, pe furiş, la pradă./ Şi tot de-atunci până şi-n bălţi se ştie/ Că lenea se hrăneşte din hoţie”.

GEORGE MIHĂESCU: Somnul

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Evrika!.

Comentarii