"

„Aşa cum faţă de mişcarea stâncilor/ mişcarea arborilor pare iute ca raza./ Aşa cum faţă de mişcarea petalelor florii/ mişcarea omului pare iute ca raza,/ iute ca raza faţă de mişcările omului/ e alergarea cerbului stretin.// Haideţi, vă zic, să vânăm cerbul stretin/ schimbându-ne timpul şi răsucindu-ne secundelele!/ Haideţi, vă zic, fără milă să-l vânăm/ pe cerbul stretin, scurtându-ne lunile/ şi micşorându-ne cât punctul de nisip, anul!/ Pe iutele să-l omorâm de cerb stretin!// Din oasele lui să ne facem stâlpi de casă/ din pielea lui să ne facem acoperişe/ iar carnea lui s-o mâncăm înăuntru/ la nuntă.// (continuare în subsolul rubricii)

NICHITA STĂNESCU: Săgetarea cerbului stretin şi harponarea peştelui Vidros

1. Prozator german (1831-1910), reprezentant de vază al realismului poetic. A scris romane sociale inspirate din mediul burghez şi al păturilor umile, străbătute de accente pesimiste sau de un umor amar, năzuind spre puritate morală, considerată singura cale de a rezolva conflictele umane. În 1882 publică romanul Prinţesa Peşte. Modalitatea narativă specifică acestui scriitor este aceea a amintirilor, domeniu în care atinge deplina maturitate şi izbândă artistică:
a) Ludwig Renn;
b) Wilhelm Raabe;
c) Friedrich Rückert

2. Dr. Julian Rome, prof. la Universitatea  din Berkeley, fost expert în descifrarea de coduri din cadrul programului de căutare a inteligenţei extraterestre, trebuie să-l asiste pe dr. Gierach în Antarctica, unde au fost detectate stranii semnale radio. Acesta este subiectul filmului american Vânătoarea în regia lui Ron Krauss, avându-i în rolurile principale pe James Spader şi Janine Eser. În care stat american se află oraşul Berkeley?
a) California;
b) Arizona;
c) Virginia

3. În Marea Arabiei trăieşte un peşte de mare adâncime, extrem de rar, care are o „undiţă” alcătuită dintr-un fir lung la capătul căruia stă prins un fel de bec luminiscent de culoare galben-pală. Această „lanternă” luminoasă de pe excrescenţă constituie o momeală, atrăgând prada din întunericul adâncurilor, dimensiunile ei nederanjându-l pe răpitor, deoarece stomacul elastic se poate dilata şi prada înghiţită poate fi cu mult mai mare decât el însuşi. Există peşti ce îşi aprind şi îşi sting „lanternele” (cu ajutorul unui „întrerupător” – care nu este altceva decât o diafragmă din piele, care acoperă lumina) probabil tocmai pentru a-şi atrage vânatul. Cum se numeşte peştele descris mai sus?
a) peştele coralier;
b) peştele pescar;
c) peştele lanţetă

4. Pictor abstracţionist francez (1905-1985), autor al tabloului Peşti şi alge, aflat într-o colecţie particulară din Milano:
a) Pierre Tal Coat (Pierre Jacob);
b) Jean Bazaine;
c) Georges Mathieu

5. Poetă, prozatoare şi autoare dramatică născută la 29 noiembrie 1958, la Craiova. A debutat în revista Luceafărul (1978). Debutul în dramaturgie s-a produs în 1982 cu piesa Polen pe insulă. În 1983 a  scris piesele Vânătoare imaginară şi Vis în acvariu. Din 2002 s-a stabilit în Statele Unite ale Americii:
a) Adriana Babeţi;
b) Angela Baciu;
c) Carmen Firan

Răspunsurile corecte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

// Aşa cum faţă de mişcarea omului/ mişcarea ierburilor pare înceată,/ Aşa cum faţă de mişcarea brazilor/ mişcarea pietrelor pare înceată/ mai încet decât starea pe loc a pietrii/ e râul Vidros în care înoată peştele Vidros.// Haideţi, vă zic, să pescuim peştele Vidros/ îndreptându-ne timpul şi întinzând secunda/ ca apa vărsată pe lespede,/ iar ziua s-o lungim peste noapte!/ Pe Vidros, vă zic, să-l harponăm fără milă,/ să omorâm Vidrosul din râul Vidros!// Din oasele Vidrosului să ne facem stâlpi de casă/ şi din solzii lui, şindrilă,/ iar curtea lui s-o mâncăm înăuntru/ la nuntă, vă zic”.

NICHITA STĂNESCU: Sâgetarea cerbului stretin şi harponarea peştelui Vidros

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Evrika!.

Comentarii