„Şoimul meu de vânătoare, şoim/ curajos pornit spre braţul meu de om,/ neatinsul şi plângândul braţ,/ de-l priveşti cu crunt nesaţ,/ şoimul meu pornit şi aşteptat,/ pe un cal de apă eîncălecat,/ şoim cu prada-n ochi şi sânge scurs,/ din apus până în zori şi iarăşi în apus,/ pradă sângerândă – braţul meu de om,/ ce-l visezi în vis de piatră – şoim”.
1. Prozator rus (1892-1968), autor de romane notabile prin viziunea lor poetică-romantică, subsumată deopotrivă lirismului şi epicului, străbătute de meditaţia personală şi descrierea pitorească. În Poveste nordică (1939) evocă întinderile acvatice şi nostalgia depărtărilor exotice. A scris şi proză memorialistică, precum Povestea unei vieţi (1966) şi biografii despre Locotenentul Lermontov (1941) şi Contemporanul nostru, Puşkin (1949). Mare amator de stat pe malul râului la prins de peşti, el a spus: „Pescarul cu undiţa face parte din aceeaşi familie cu povestitorii şi visătorii”:
a) K.G. Paustovski;
b) Boris Patesrnak;
c) P.A. Pavlenko
2. Cu toate că este cunoscut din cele mai vechi timpuri, pescuitul a devenit competiţie sportivă abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea în Germania, Franţa, Anglia. În ce an a luat fiinţă, la Roma, Confederaţia Internaţională de pescuit sportiv?
a) 1912;
b) 1922;
c) 1932
3. Remora are plasat pe cap un disc lipicios care-i permite – după metoda ventuzei – să se lipească de burta rechinilor sau a broaştelor ţestoase pentru a se transporta… fără să se obosească. În mările calde, e folosită cu mare eficacitate la pescuit. Prinsă de un cablu, ea e azvârlită în valuri spre o broască ţestoasă. Remora se lipeşte strâns de burta ei, şi datorită acestei fixări, broasca e pescuită cu uşurinţă. Cum mai este supranumită remora?
a) peştele cu capul mucos;
b) peştele undiţar;
c) pescarul pilot
4. Opera lui Paul Klee (1879-1940), „pictor-poet”, acuarelist şi teoretician inclasabil şi autentic este imposibil de despărţit de muzică. Compoziţia, linia, culoarea, măsura, ritmul şi acordurile concură la o plastică unde se amestecă motive geometrice, adesea în şah, cu trimiteri la temele naturii şi la cosmos.Originalitatea şi extrema diversitate a limbajului tematic, varietatea surselor de inspiraţie, bogăţia desenului şi a formelor, singularitatea expresiei cromatice, nenumăratele tehnici mixte şi de material indică un inventar prolix. Care este naţionalitatea acestui artist, care în 1925 a pictat Peştele de aur?
a) olandeză;
b) elveţiană;
c) cehă
5. Preocupată în special de problemele sociale ale lumii în care trăia, pe care le-a tratat cu siguranţă şi sobrietate, regizoarea Anja Breien se recomandă drept una dintre cele mai puternice personalităţi ale cinematografului norvegian contemporan. În ce an a turnat filmul Vânătoarea de vrăjitoare?
a) 1961;
b) 1971;
c) 1981
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
„Fluturele negru/ năvăleşte din noapte în odaia caldă, luminoasă/ ca un fugărit prin beznă într-o casă primitoare/ când pe ele doar întunericul îl mai poate ocroti,/ când pe el, făptură a nopţilor fără lună,/ lumina îl străpunge cu suliţele,/ dă buzna ca o fiinţă sălbătăcită în pustie,/ ori printre măslinii negri, blestemaţi şi uscaţi,/ şi îmbrăţişează peretele alb cu o nesfârşită iubire,/ într-o răstignire oferită/ cu darul necerut de nimeni/ pradă uşoară a celei mai copilăreşti vânători,/ victimă care se oferă,/ care se inventează fără damnaţie,/ îşi întinde aripile negre/ ca un demon care se crucifică dintr-o rivalitate/ cruntă şi la fel de sângeroasă/ pentru eligia fluturilor negri,/ se repede năvalnic spre lumină/ doar spre a primi treizeci de suliţe/ sclipind ca treiezeci de arginţi/ în pieptul plăpând şi fălos,/ apoi se întoarce iarăşi cu faţa la perete,/ îşi adună spre piept un fel de braţe/ subţiri ca geana soldatului care l-a lovit cu suliţa,/ ca pentru ultima lui misă neagră, chinuită,/ se izbeşte cu fruntea de zidul prea alb,/ şi îşi aşteaptă, modern, glonţul în ceafă”.
1. a ; 2. a ; 3. c ; 4. a ; 5. b .