„Peştii taie apele în fâşii/ Cu care leagă pământul/ Să nu plesnească precum o sămânţă, primăvara.// Peştii rostogolesc acest bandaj albastru/ Peste ochii fântânilor/ Arşi de dragostea cu care lăcrimează pe Lună.// În fiecare zi decupez soarele/ Şi-l aşez pe un deal cu faţa spre oameni,/ Peştii urcă dealul muţi ca miresele/ Şi, când sărută soarele,/ Scapă apele de pe ei/ Şi rămân goi// Şi de teamă se închid în singurătatea lor/ Dintre gură şi coadă”.
1. Doi pescari, care se odihneau într-o colibă de stuh lângă uneltele lor de prins peşte, se deşteaptă din somn şi încep a vorbi. Unul din ei povesteşte un vis: cum prinsese cu undiţa un peşte de aur şi cum jurase că se va lăsa de meseria de pescar, temându-se de jurământul care l-a făcut. Tovarăşul său îl cheamă la realitate şi-l îndeamnă să arunce din nou undiţa după un peşte de carne, „ca să nu moară de foame cu visele lui de aur”. Astăzi critica filologică merge pe ideea definitivă că cea de a XXI-a idilă, Peştii, este apocrifă, deşi nu este lipsită de anumite merite literare. Care poet siracuzan (315-250 î. Hr.) este autorul celor treizeci de Idile?
a) Teocrit;
b) Teognis;
c) Teofrast
2. Pictor şi gravor olandez (1606-1669) care a pictat subiecte istorice şi portrete nonconformiste. Convinge şi emoţionează prin arta clarobscurului, prin culorile de pământ sau înflăcărate. Factura „expresionistă” a autoportretelor introspective şi a pânzelor în care reprezentarea realistă se transformă într-o realitate cu totul interioară, îl recomandă ca pe unul din artiştii aflaţi pe culmile artei sale. A fost, fără îndoială, cel mai mare creator de acvaforte din istoria artei. Memorabile sunt Lecţia de anatomie a profesorului Tulp (1632), Capodopera Rondul de noapte (1642) şi Peisaj marin şi pescar cu undiţa:
a) Rembrandt;
b) Jan Steen;
c) Pieter de Hooch
3. Puiul de peşte în primele zile de dezvoltare se numeşte alevin. Este stadiul dintre rezorobţia sacului vitelin şi apariţia solzilor. Într-un oraş australian se află cel mai mare muzeu ihtiologic din lume, numit Muzeul Polului Sud. Secţia faunei antarctice a acestui muzeu deţine peste 1200 de peşti congelaţi. Între aceştia există un exemplar unic, în greutate de 122 kg. conservat perfect (şi-a păstrat până şi coloritul), care a trăit acum 100.000 de ani. Care este oraşul?
a) Melbourne;
b) Newcastle;
c) Sydney
4. Clasic al umorului rus şi universal(1860-1904), de profesie medic, autorul schiţei Carasul îndrăgostit, a cărei eroină, Sonia, este ţinta amoroasă a bietului îndrăgostit din iaz. Acelaşi scriitor, el însuşi un împătimit undiţar, este autorul următoarei aserţiuni: „Multe dintre cele mai bune opere ale literaturii ruse au fost concepute în timpul pescuitului cu undiţa”:
a) A.P. Cehov;
b) N.V. Gogol;
c) I. S. Turgheniev
5. În pelicula O dramă la vânătoare (1978) drama pluteşte tot timpul în subtext, în această atmosferă de descompunere a unui cuib de nobili, temă frecvent regăsită în atâtea opere ale secolului al XIX-lea. Regizorul basarabean (1936-2003) al acestui film şi-a câştigat reputaţia cu Lăutarii (1972) şi Şatra (1975) unde uzează şi abuzează de o poezie folclorică foarte colorată şi apoi cu o adaptare foarte academică după Cehov:
a) Vladimir Găitan;
b) Emil Loteanu;
c) Amza Pellea
Răspunsurile exacte în ziarul de luni.
Test propus de MIHAI BURDUJA
„Mi-am găsit un fir alb/ În părul coamă de lemn/ Timpul mă vede/ Şi mă linge ca un câine blând// „Nu te speria – îmi spune –/ De-acum voi fi prietenul tău,/ Singurul tău prieten,/ Păstrează-ţi sufletul/ Şi hai să suflăm în nori/ Să se stingă trupul Lunii,/ Defunctul peşte te va vorbi de rău/ Fosta-ţi iubită îşi curăţă tenul/ În alt paturi, cu alţi proşti/ Iar tu nu te-ntrista/ Şi vezi cum umblă bucuria prin omizi”.
Variantele corecte la chestionarul nr.1116
1 c ; 2. b ; 3. c ; 4. a ; 5. a .
(17 oct 2007, 12:52:14