Mircea Radu IACOBAN

Scriu acest text cu câteva ore înaintea ședințelor CSAT și CCR. Noutățile, de vor fi să fie, doar de-acolo pot veni. Cele ce se cuveneau spuse s-au cam spus, televiziunile au început să-și rotească filmele „în buclă” în așteptarea marii „bombe” care o să vină cândva, cumva, de undeva. Până atunci, flanăm în marginea fenomenului. Iată, pe ecrane a revenit Dughin, ideologul ultranaționalist al lui Putin. Cu barba vâlvoi, s-a grăbit să nu lipsească de la momentul proslăvirii emulului său Georgescu, românul despre care consideră că „e foarte util pentru Rusia” și căruia, între altele, i-a susținut lansarea la București, în ani diferiți, a celor două cărți traduse în română.

Generoși cum suntem, nu numai că am îngăduit lansările în sala Dales a unor lucrări potrivnice românilor, dar am și luminat asistența cu reprezentanți de marcă ai politicienilor de atunci. Dacă nu mă înșel, în rândul 1 s-a aflat (2022) Adrian Năstase! Amintirea îmi permite un comentariu: una dintre părțile esențiale ale discursului dlui Călin Georgescu, argumentația adică (alături de exordium, perorație, narațiune, pledoarie etc.), aproape se eludează în oratoria neașteptatului candidat prezidențial, fiind înlocuită cu un „dixit!” autoritar bine timbrat ce nu îngăduie replică. Vine la rând apoi plastica oratorică: gestica decisă, din câteva linii frânte, este finalizată cu o hotărâtă dreaptă-săgeată destinată să impună fermitatea implacabilei „zise” marca Georgescu.

Un singur element, altfel din plin folosit în oratoria lumii, îi lipsește: gluma, zâmbetul, șotia, astfel sugerându-se că spusele sale formidabil de înțelepte și de adânci obligă oratorului morga respectuoasă de catedrală. Precum Buster Keaton, actorul din cunoscuta comedie „Generalul”, dl Georgescu și-a scos total zâmbetul din facies, și te-ntrebi dacă și știe să râdă, și de-i capabil cât de cât să guste gluma. Ciudat, câtă vreme și-a plasat mare parte din opera-i filosofică pe TikTok, adică taman într-un teritoriu ce s-ar voi al glumei vesele și total dezinhibate. Așa se face că o cugetare georgesciană menită să dezghioace sensul vieții este precedată de un clip prezentând o scroafă-n călduri călare pe-un măgar, urmată de o gagică cu botox căzută cu picioarele în sus într-o groapă cu mâl moldav. Râdeți!

Ceea ce-mi amintește o mai veche călătorie în Mongolia, unde m-a mirat foarte faptul că, în mare măsură, programele tv erau constituite din desene animate. Mi s-a explicat că ăsta fiind nivelul capabil (atunci) să fie înțeles de majoritatea populației, astfel se configurează programele tv. La noi, adepții TikTok primesc la pachet și-n flux continuu marfa în bună parte subnutrită intelectual ce i se cuvine –  și-i în întregime treaba și dreptul lor.

O întrebare s-ar pune însă: cum de-și îngăduie prezidențiabilul să amestece textele lui elevate (barem prin altitudinea conceptelor propuse) cu nimicnicia borhotului ideatic TikTok. Scopul scuză mijloacele, dar chiar așa? Dacă apar grave complicații de natură politică ajunse până la nivel de conducere a statului, cei afectați au nu numai dreptul, ci și datoria să ceară explicații și eventuale remedieri, refaceri, revizuiri, menite să readucă situația în starea de normalitate constituțională. Dacă o făceam la vreme, se putea interveni la vreme. Dar dacă am crezut că TikTok-ul nu-i decât un loc de hlizire destinat analfabeților funcționali, așa ne trebuie!

Am urmărit câteva dintre prestațiile publice ale dlui Georgescu din ultimele zile, am regăsit și predica de la penticostali: este mare deosebire între emisiile de o frază-două cu statut de „zicere” și textele mai ample, în care s-ar cuveni să se afle o curgere firească și o anume logică a demonstrației. În loc se propune un bric-a-brac mistic, solemn și autoritar, ce pare interșanjabil și evident scos din căciulă. Iar exactitatea datelor e-n suferință. De unde și până unde oropsirea lui Goga (chiar n-a știut nimeni să-i spună că taman acum doi ani, la Iași, i s-a amplasat o statuie în preajma Universității?), urmată de absolute fantasmagorii – interzicerea lui Eminescu, ocultarea lui Blaga…

Și aș risca o întrebare: câți dintre junii întru totul remarcabili care protestează acum în Piața Universității împotriva lui Georgescu l-au votat pe Georgescu? Sunt sigur că nu puțini. Poate-i apasă enorma gafă de la vot. Dă-i Doamne, românului, mintea cea de pe urmă!