Mircea Radu IACOBAN

Pornind de la realitatea actualei stări de stază cronică, mulți se întreabă tot mai alarmați cum se va trăi în România viitoare – numai că, până una-alta, s-ar cuveni să mai luăm seama şi cum se moare în luminatul veac XXI. Scriam în tableta precedentă că, la începutul acestei săptămâni, a fost comemorat/aniversat la Iași Cezar Ivănescu, cel ce alcătuia, alături de Mihai Ursachi și Ioanid Romanescu, un adevărat triunghi de aur al poeziei moldave. A trecut multă vreme de la absurda moarte a lui Cezar, poezia căruia trăiește, pare-se, chiar din ce în ce mai viguros, dar o tăcere-lespede continuă să vegheze asupra cauzelor suspectei dispariții fizice a poetului. În afara anunțului funerar obișnuit (2008) nicio altă reacție: Uniunea Scriitorilor n-a părut interesată de stabilirea clară a responsabilităților pentru decesul unuia dintre cei mai importanți poeți români. Culmea culmilor: Colegiul Medicilor a ajuns să fie sesizat de o persoană... din Israel! Căreia i s-a răspuns că reclamația a fost îndrumată către Colegiul Medicilor din Bacău. N-ar fi fost de mirare să ajungă la Colegiul din Răcăciuni! Nația era cutremurată atunci de presupusul și misteriosul deces al Elodiei, în vreme ce uciderea cu zile (ăsta-i termenul exact: ucidere!) a unui mare poet s-a soldat cu un necrolog postat pe internet de Asociația Scriitorilor din Bucureşti şi o înmormântare ieşeană cu onoruri militare. După care, uitare! Procurorii erau adânc preocupați de cazul valizei cu arginții lui Becali și de milioanele sfeterisite la transferurile fotbaliştilor, pentru a se mai auto-sesiza şi a cerceta latura penală a morții lui Cezar, adusă la nivel de eveniment local menit să-l rezolve... taman doctorii din urbea incriminată! Fiica adoptivă a lui Cezar, Clara Aruștei, mi-a trimis un trist documentar ce dezvăluie nu numai iresponsabilitatea clinicii particulare băcăoane, ci şi flagrantul dezinteres cu care cazul a fost tratat pe tot parcursul evenimentelor. Elicopterul SMURD, şi aşa chemat mult prea târziu, a întârziat 4 (patru!) ore. Până şi autopsia (care avea să marcheze cu un mare semn de întrebare diagnosticul băcăoan) a fost bizar tergiversată; trupul poetului își aștepta rândul la coada de la IML și a fost necropsiat numai după intervenția lui Adrian Păunescu pe lângă ministrul sănătății! Dacă şi pentru un astfel de serviciu era nevoie de pile... Pour la bonne bouche, directorul Muzeului Literaturii a refuzat depunerea răposatului în incinta instituției, motivând cinic că „Muzeul nu-i capelă”. Dar cele mai flagrante sunt culpele medicale. Față de ceea ce se ştia până acum, documentarul alcătuit de Clara a venit cu informații noi, profund acuzatoare. Pacientul a fost supus unei intervenții chirurgicale cu anestezie generală fără a i se face un control cardiologic şi fără investigațiile standard paraclinice (EKG, radiografie pulmonară, analiza sângelui) – iar concluziile Colegiului Medicilor (venite la patru ani după deces!) vorbesc despre „standardul examinărilor pre-anestezice respectat.” Și cum au fost ele interpretate? Dacă standardul s-a îndeplinit cum se cuvine, atunci rămâne și mai inexplicabilă decizia anestezierii generale! Nu există un formular de consimțământ semnat de Cezar, nici un contract operator între pacient şi clinică. Familia a fost informată, după transferul de la clinica privată la Spitalul județean de urgențe din Bacău, că poetul ar avea „nişte minore complicații”, fără a se specifica gravitatea situației. Diagnosticul a fost eronat (embolie pulmonară) şi tratamentul cu trei doze de„Furosemid” complet neindicat (medicamentul provoacă aritmii şi scădere a tensiunii). La Spitalul de urgențe Floreasca, medicii au constatat că inima lui Cezar funcționa cu doar 20% din resursele ei reale. Bolnavul a ajuns la Bucureşti fără buletinul de analize, care pare a fi ieşit din laboratoarele băcăoane după decesul pacientului! Certificatul medical constatator emis de IML adaugă la starea morbidă inițială, miocardioscleroză, miocardită dilatantă, cicatrice întinsă de infarct miocardic, tuberculoză pulmonară fibromodulară, stază pulmonară cronică, precum şi alte grave afecțiuni. La Floreasca, medicii au fost pur şi simplu îngroziți că un pacient cu simptome clare de afecțiune cardiacă a primit tratament pentru... embolie pulmonară.

O eroare majoră la început, neglijență, nepricepere și destul dezinteres după aceea, încă un malpraxis către final – iată cum și de ce poetul Cezar Ivănescu a murit cu zile!