Mircea Radu IACOBAN

Ca să vezi cum se-ntâmplă: taman când căinam mai abitir destinul cărții, ce-o vedeam strâmtorată și năpăstuită, apare parcă din senin câte un op în stare să lase impresia că s-au întors vremurile bune ale cărții românești și că toate îngrijorările noastre sunt pur și simplu exagerate. În cazul de față, până și zicerile strămoșești de tipul „să ții în mână o carte” se clatină, fiindcă opul cu pricina, în format A-III, numără 1650 de pagini și cântărește peste 6 kilograme! Dacă mai adăugăm și faptul că inițiatorii își propun să doneze câte un exemplar bibliotecilor din România, inclusiv celor școlare, întrevedem dimensiunile neobișnuite ale proiectului, cu certitudine unicat – cu atât mai remarcabil cu cât nu-i vorba despre o investiție culturală a statului, ci de o inițiativă privată de neobișnuite proporții, motiv pentru care i-aș include pe cei doi sponsori, Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Companiei „Dedeman”, printre coautori, cu atât mai mult cu cât gestul atât de generos se vrea și un omagiu adus străbunicului Domniilor lor, care a luptat în Regimentul 32 de infanterie la Mărășești. Și nu-i vorba doar despre susținerea financiară a costisitorului proces tipografic, ci și de asigurarea condițiilor pentru cercetarea amănunțită la fața locului, inclusiv în teritoriile locuite de românii din Basarabia și Transcarpatia.

Intitulată „Enciclopedie – Centenarul Războiului de întregire și al Marii Uniri, 2014-2020” și coordonată de istoricul Ion Solcanu, impresionanta lucrare izbutește să reunească informații esențiale despre eroismul și jertfa românilor în momente de mare cumpănă pentru neam și țară, tezaurizând informații esențiale, în pragul exhaustivului, despre tot ceea ce până acum s-a spus, scris, publicat, construit ori săpat în piatră spre eternizarea memoriei celor ce și-au dat viața în marile confruntări ale veacului trecut.

Pentru a se înțelege exact proporțiile acestei cercetări este suficient de menționat că indicele de autori cuprinde peste 4.500 de citări, iar cel toponimic mai mult de 3.400! Astfel de cifre, de ordinul miilor, sunt totalizate mai în fiecare subcapitol (ex.: despre „Personalități din Războiul de reîntregire, combatanți și eroi, făptuitori ai Marii Uniri” sunt semnalate cu toate datele de identificare, însoțite adesea de imagini, 6.915 cărți și 7.783 studii, „România în anii neutralității” – 2.156 de cărți, „Monumente și însemne comemorative închinate ostașilor făuritori ai Marii Uniri” – 8.906 consemnări, ca și multe alte mii și mii, luate fiecare gospodărește, într-o impecabilă prezentare bibliografică sau imagistică). De-am încerca doar o sumarizare a… a sumarului cărții n-ar ajunge spațiul acestei rubrici (să notăm și faptul că fiecare capitol beneficiază de traducere în engleză, franceză și germană)! O bănuită concurență a serviciilor internetului nu funcționează până la capăt, deoarece autorii au încercat să găsească pe net programele și „desfășurarea unor congrese, conferințe, simpozioane internaționale sau locale, dar fără succes: au fost șterse.”

Internetul tezaurizează selectiv, în vreme ce Enciclopedia își propune să consemneze totul. Truda bibliografului nu-i dintre cele mai spectaculoase, este chiar deosebit de aridă și se întemeiază pe cercetarea de bibliotecă, dar în cea de a doua jumătate a cărții „se iese în teren” și se procedează la inventarierea, măsurarea și fotografierea din mai multe unghiuri a ansamblurilor memoriale, obeliscurilor comemorative, statuilor, monumentelor compozite atipice, crucilor comemorative, busturilor și plăcilor aniversare, fără a fi trecute cu vederea medaliile, timbrele, monedele, bancnotele ș.a.m.d. (din perioada 2014-2020). Inscripțiile sunt citite și reproduse, dimpreună cu toate datele tehnice ale monumentului cercetat, apoi vin la rând ctitorii, data dezvelirii, istoria locului etc. Textele săpate în piatră sunt cu adevărat impresionante: „Țăranul a purtat pe umerii săi istoria neamului! / El n-a plecat nicăieri, niciodată! / El n-a venit de niciunde, nicicând! / El a îndurat și a muncit fără plată! / El a înfruntat nedreptatea doinind!” (comuna Bănia, Severin). Ori: „Acest monument s-a ridicat în cinstea țăranului român care a lupta din totdeauna pentru pământ, pentru familie, credință și țară.” (Coteni, jud. Bacău). Sumedenie de monumente menite să nemurească jertfa înaintașilor, precum și prețuirea prezentului, sunt pur și simplu revelate, fiindcă unele nu-s ridicate pe firul drumurilor accesibile și abia acum „ies în lumină” cu adevărat, cartea lui Ion Solcanu aducându-le în atenția tuturor celor interesați de istoria neamului.

Nu pot încheia această semnalare a unei apariții de mare excepție și caldă rezonanță patriotică înainte de a-i menționa pe cei care au ajutat coordonatorul să ducă la bun sfârșit o cercetare demnă de admirație. Echipa este numeroasă: Adrian-Bogdan Ceobanu, Corneliu Pădureanu, Mihai Drecin, Valentin Ciorbea, Vasile Ciobanu, Corneliu Pădurean, Ioan Giurcă, Anatol Petrencu. Alături de Ionuț Munteanu și Oana-Elena Radu.

Bravos!