Mircea Radu IACOBAN

În comuna suceveană Dorna Arini, Gigi Becali a achiziționat o pensiune, așa că în curând se va învecina cu arhiepiscopul Tomisului, Teodosie (marile spirite se adună magnetic și se întâlnesc într-alt capăt de țară). După ce a cumpărat din Rusia un clopot de 4,3 tone și alte 13 mai mititele care să-l acompanieze la biserica din cantonamentul tămâiat al FCSB (basilica urmează a fi înzestrată cu acoperiș aurit adus din Ucraina – totul plătit din contul Clubului), Gigi declară că nu mai bagă un ban în fotbal, dar va construi două mănăstiri la Olănești, colțișor de Românie menit să devină un adevărat Athos al Carpaților: aici vor înălța rugăciuni „cinci sute sau  o mie de călugări” și, pentru totală izbăvire de ispite, nu va călca picior de femeie. Patronul dă și amănunte gospodărești: „Vor fi și animale, dar numai de sex masculin: măgari, boi. Vor fi și găini, dar cocoși!”

Trec peste formularea tipic becaliană „găini, dar cocoși” pentru a atrage atenția proprietarului echipei care a fost cândva mândria fotbalului românesc și care, după atâta tămâiere, tămâie a ajuns, că nu-i chiar așa de simplu cu epurarea sexuală în gospodăria anexă mănăstirească. Chiar dacă în „Cartea genezei” (1:28) se spune că lui Adam îi este dat „să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ”, asta nu înseamnă că a avut dezlegare divină pentru a separa porcii de scroafe, măgarii de măgărițe, boii de vaci, cocoșii de găini, struții de struțoaice. De altfel, s-ar încălca și legi românești, și recomandări europene. Gigi n-o fi auzit de drepturile animalelor? Doar nu i s-o fi făcut dor de Jilava: sancțiunile prevăd închisoare de la trei luni la un an, iar amenzile pentru cocoși lipsiți de găină i-ar lua din cont taman cât primește zilele astea pentru comercializarea lui Tănase!

Legea nr. 205/2006, completată prin O.G. 175/2020, statuează: „Deținătorii de animale au obligația de a asigura aplicarea normelor sanitar-veterinare și de zooigienă privind hrănirea, îngrijirea, reproducția...”, iar „Declarația Universală a drepturilor animalelor” (Paris, 1978), precum și Convenția europeană de la Strasbourg din 1976 avertizează că „Toate animalele beneficiază de condiții (…) care să țină seamă de nevoile lor psihologice și ethologice” (comportamentale adică). Cum nu s-a prea auzit de reproducție animală autentică decât prin împreunarea porcului cu scroafa, măgarului cu măgărița, găinilor cu cocoșii, iar nevoile psihologice și comportamentale animaliere exclud cu hotărâre separarea sexelor, se pare că Athosul de la Olănești o să aibă naștere grea!

*

Cred că am scris destul pe tema poliției verbale de la Bruxelles, dar Crăciunul fiindu-ne aproape, m-a preocupat prea mult isprăvile autorilor „Manualului de comunicare incluzivă” vizavi de scoaterea din vorbirea curentă europeană a numelui străvechii sărbători creștinești a Nașterii  Domnului, lăsând de-o parte alte  trăsnăi marca Helena Dali, la fel de moțate. Cum ar fi, de pildă, interdicția de a mai folosi formula de adresare „Doamnelor și Domnilor” – asta fiindcă dualitatea bărbat-femeie este falsă, urmând să dispară total diferențierea doamnă-domn, iar  „ceilalți” s-ar putea considera jigniți. Întrebarea mea: care „ceilalți”? Fiecare individ urmând să fie ceea ce consideră el/ea că este, chiar dacă unii domni vor găsi de cuviință să se declare doamne, și unele doamne, domni, adresarea își va găsi totdeauna o țintă. Și persoanele cu gen fluctuant, azi domn, mâine doamnă, la momentul respectiv își vor fi atribuit un sex (gen?) așa că, spre liniștea UE, formularea n-are cum fi restrictivă. Alarma este falsă: domnii, doamnele, lesbienele, gay-i, cisgenderii, binary-i, non-binary-i, pan-sexualii etc., etc., etc. pot fi liniștiți.

Mai complicat este cu acele cuvințele ce denumesc profesiuni, calități ș.m.a.. Soluția încă nu-i găsită, dar a spune generic „grădinar” ori „muncitor” nu-i corect, fiindcă presupune o identitate de gen, grădinăresele ori muncitoarele fiind astfel pe nedrept excluse. Se va interzice și exprimarea „curând vom coloniza planeta Marte”, fiindcă propoziția amintește de vremurile întunecate ale colonizării Americii; preventiv, urmează a se utiliza formula „trimitem oameni spre Marte”. Și „cetățean” se cuvine ocolit în comunicare, fiindcă există apatrizii și imigranții fără cetățenie ce ar avea motive să se considere ofuscați… Doamnelor și domnilor (na, c-am zis-o strâmb!) dinspre Bruxelles bate un teribil de îngrijorător vânt de nebunie combinat cu prostie în stare gemă: mergând pe acest drum, UE se preschimbă în cea mai autentică închisoare a vorbirii popoarelor!