Mircea Radu IACOBAN

E bine de știut! Jacob Fraden, din San Diego, trimite pe internet, la adrese preferențiale (am primit-o pe drum cotit, din altă sursă), o scrisoare deschisă destinată mai puțin americanilor, cât europenilor încă nedumeriți de cele se petrec acum în SUA. Cum n-o pot reproduce in extenso (autorul avertizează cu menționarea copyright-ului, ciudat pentru o scrisoare deschisă, dar, oricum, n-aș fi avut destul spațiu), aleg doar câteva fragmente, revelatoare pentru inițierea și funcționarea mecanismului care, sub flamura „political corectness”-ului, pare a fi pe cale să arunce America în haos.

1. „În campusuri, <Antifa> e activă (<antifascism>, în noua lor limbă) – aripa războinică de stânga a partidului democrat, care aminteşte prin acţiunile sale de Gărzile Roşii chineze, de cămăşile marron ale hitleriştilor şi de cele negre ale mussoliniştilor. Cuvintele au căpătat sensuri care le convin: infractorii şi hoţii au devenit <cetăţeni cu morală alternativă>, idioţii – <oameni cu gândire specială>, negrii – <afro-americani>, retrograzii – <progresişti>, omul cu păreri diferite de cele de stânga (extremă, n.n.) e etichetat <fascist>, fasciştii se cheamă <antifascişti> ş.a.m.d.”

2. Contestarea lui Trump: „Mulţi congressmeni şi senatori democraţi au refuzat să accepte legitimitatea alegerilor şi nu au venit la instaurarea lui Trump (...) În stilul noului limbaj, democraţii l-au numit imediat pe Trump un nou Hitler care a acaparat ilegal puterea, duce ţara către dictatură şi deci orice metodă de a-l da jos e justificată şi morală.”

3. Ar exista pericolul unui război civil? „Orice neacceptare a legalităţii schimbării puterii poartă semnul unui război civil. Acesta a şi început – deocamdată e un război civil rece între stângişti şi toţi ceilalti. Mobilul: a scăpa de Trump cu orice preţ şi cât mai repede. Dacă asta nu va reuşi rapid, e important să nu fie admisă victoria lui în următoarele alegeri.”

4. Principalele operaţiuni ale războiului civil, deocamdată încă rece, din SUA: „Mişcarea «#me too»: deoarece Trump e un mare iubitor al sexului frumos, au hotărât ca pentru început să-i vină de hac pe partea asta şi să-i strice reputaţia la electoratul feminin. Democraţii au organizat şi au pus în mişcare pentru proteste în masă mulţimi de feministe îngrijorate sexual. Nu ştiau nici ele împotriva cui protestau. Ori că le violase cineva, ori că această josnicie abia urma, ele protestau cu ţipete asurzitoare. Dar aceste proteste stupide n-au fost decât o încercare stilistică. A urmat Operatiunea «Psihopatul». Au plătit vreo doi-trei psihiatri pentru declaraţii publice, dar şi operaţiunea asta nu a produs decât o uşoară tresărire a aerului. I-au fabricat apoi adversarului Trump un dosar fals, din care reieşea că ar fi agentul lui Putin şi că joacă după fluierul rusesc. În doi ani au interogat zeci de oameni, au cheltuit 20 de milioane de dolari, dar n-au demonstrat nimic. A existat o încercare de a-l acuza pe Trump că l-ar fi rugat pe preşedintele ucrainean Zelensky să investigheze maşinaţiunile financiare din Ucraina ale lui Biden, rivalul său principal în următoarele alegeri. N-au reuşit să dovedească nimic.”

5: Corolar – Operațiunea Coronavirus: „Toată ţara a fost pusă în carantină. Trump nu dorea carantină totală, ci una limitată, dar cum aceste chestiuni nu le hotărăşte guvernul federal, ci guvernatorii statelor, n-a putut face mare lucru în acest sens – nu are acest tip de putere.

6. Țintele, motivația, structura și finanțarea mișcărilor de protest: „Mai întâi negrii împotriva poliţiei, apoi toţi împotriva tuturor şi iată, dăm foc ţării şi cu focul ajungem şi la alegeri. În ceea ce priveşte banii, nu sunt probleme. Milionarii de stânga şi miliardarii din Silicon Valley le fac donaţii uriaşe democraţilor. Iar Sȍrȍs cu miliardele sale şi ura împotriva Americii? Punga lui e mereu deschisă pentru plata agitatorilor, demonstranţilor şi organizatorilor dezordinii şi vandalismului.”

7. Drept pentru care s-au întâmplat cele de acum binecunoscute: „Protestatarii” organizaţi au început să spargă vitrine şi să prade tot ce găseau la îndemână. Emoţionalul Trump era să cadă în plasa provocării, fiind cât pe ce să cheme armata şi să le cânte în strună democraţilor. Din fericire, generalii şi ministrul apărării au reuşit să-l disuadeze şi să-l convingă să lase poliţia să se descurce, iar demonstraţiile să se stingă singure, când se vor evapora aburii celor cărora le „fierbe raţiunea revoltată”.

 Dificil de apreciat când și cum se va produce resorbția frustrației aberant exacerbate, daunele, inclusiv cele morale (regretabile și inculte atentate la istoria Americii și la amintirea personalitățile ei, inclusiv a președinților SUA) sunt imense, iar pericolul proliferării subalterne peste ocean rămâne prezent. Din fericire, nu toți americanii gîndesc la fel – dovadă scrisoarea lui Jacob Fraden. Ar trebui să fie aflată în întregime căutând pe Google „Jacob Fraden San Diego”. Am încercat. N-am găsit-o. Trusturile internetului au politica lor. Poate s-ar cuveni să menționez și faptul că nu-s mare admirator al preșdintelui Trump – dar asta-i altceva.