Mircea Radu IACOBAN

Vai de bătrâneţile noastre! Doctorii ne-au diagnosticat tot soiul de suferinţe, mai parşive, mai uşurele, unele le ţinem în cârcă o viaţă întreagă, oftăm din rărunchi şi înghiţim purcoaie de medicamente, fără să ştim, din pură şi vinovată ignoranţă, cât de simplu şi de rapid putem scăpa de toate bolile lumii acesteia! Uşor, nedureros (decât la pungă), peste noapte, cât ai bate din palme: hocus-pocus, sănătosus! Trebuie doar să citeşti „Gazeta sporturilor”. Aici, alături de clasamente fotbalistice şi elucubraţiile lui Becali, se tipăresc frecvent anunţuri publicitare de jumătate de pagină din care rezultă că medicina veacurilor şi, mai ales, a veacului e-o glumiţă, dacă nu chiar primejdie publică, doctorii, nişte şnapani fără suflet, iar farmaciile şi farmaciştii, nişte mafioţi siniştri. Nu spun că n-aş avea ceva îndoieli privind deplina moralitate a comerţului cu medicamente, câtă vreme văd trei farmacii înfloritoare zid-în-zid, înşirate una lângă alta (la „Super Copou”, Iaşi şi nu numai). Dacă nu faci foc, nu iese fum, dar nici să citeşti în reclame că farmaciştii, pentru care „contează doar banii, nu sănătatea oamenilor” (G.Sp., 9. aug., p.7) refuză să ofere remedii minune doar pentru că s-ar periclita vandabilitatea celor neputincioase, însă... mai profitabile! Mai treacă-meargă o reclamă suspectă la chiloţi Tetra, dar chiar să se speculeze fără ruşine suferinţa umană? Am mai scris în acest colţ de pagină despre rău-mirositoarele basne pentru adulţi găzduite de Gazeta bucureşteană, nu mai reiau, că-i de-a dreptul jenant să vezi cât de naivi şi uşor de păcălit sunt consideraţi semenii noştri invitaţi să se repeadă la „promoţii” (în cazul cu pricina, „doar” 99 lei faţă de 330, grăbeşte-te să comanzi telefonic, promoţie limitată!), printre argumente aflându-se citarea evident neautorizată a prof. Bradford din SUA – ce-o fi având ... cu Prefectura? – şi a repede vindecatului „Domn Eduard, 70 de ani, din Ploieşti” (!?). Prinde orbul, scoate-i ochii! Dar câtă vreme am început să ne obişnuim şi să tolerăm cu zâmbet îngăduitor astfel de reclame trucate, mă-ntreb de ce nu luăm seama că-s şi profund ilegale? Nu spun că-s false până la capăt: poate că respectivele preparate au un anume efect terapeutic, oricum, disproporţionat faţă de cel trâmbiţat. Chestiunea flagrantă este că, luate la bani mărunţi, mai toate reclamele încalcă evident acte normative şi dispoziţii legale. Scuza „nu-i vorba despre medicamente, ci de suplimente alimentare” e iluzorie, fiindcă şi reclama la suplimentele alimentare este strict reglementată, atât prin rigorile Uniunii Europene, cât şi prin cele ale Ministerul Sănătăţii. Conform legii, produsul cu pricina are nevoie de autorizare pentru punerea pe piaţă, iar  anunţul publicitar, pentru difuzare. Cine controlează, cine ia măsuri? Fără îndoială că nimeni, câtă vreme încă Decizia din 24 februarie 2011 prevede că „Indiferent de modul în care se realizează, publicitatea la suplimentele alimentare este permisă numai după avizarea conţinutului de către Autoritatea de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii” (art.6). Ceea ce înseamnă că a fost corespunzător avizat şi textul tipărit în Gazeta din 5 august a.c., unde se spune că produsul „Varisept” este „un lider de neegalat pe piaţa farmacologică europeană” („Joi ai început tratamentul, iar duminică nu mai ai varice!”, „este suficientă o singură doză a noului produs pentru restabilirea formei corecte a vaselor de sânge”). Ce contează că mai sus-citatele prevederi legale interzic total aşa-numita „publicitate comparativă”? – „nicio formă de publicitate nu trebuie să sugereze că un medicament sau un ingredient activ are vreun merit, calitate sau proprietate specială” şi, mai ales, să afirme că-i mai eficient decât alte produse medicamentoase concurente. Iar „Varisept” se zice că ar fi mai breaz decât tot ce oferă farmacologia europeană! Punctul pe i: art 18 spune că „publicitatea comparativă pentru publicul larg este interzisă”. Deci, ar putea fi înserată în revistele de specialitate, nu în cotidienele de mare tiraj! Care, mai toate, chiar asta fac tipărind reclame ce decretează produsul cutare ca fiind superior, miraculos, formidabil şi de neegalat cu tot ce au prescris medicii până acum! Tot din litera Legii: reclama „să nu denigreze medicina tradiţională” – şi, după cum am citat în trecutele intervenţii (11 martie 2019: reclama-minune din G.S. viza preparate rapid salvatoare a sănătăţii prostatei: „doctorul îmi dădea nişte gunoaie care nu mă ajutau cu nimic”), s-a văzut că medicii sunt declaraţi fără urmă de şovăire incapabili, ba chiar inamici ai pacientului, complotişti care, de conivenţă cu farmaciştii mafioţi, barează calea noului şi obligă pacientul să se doftoricească ca pe vremea lui Pazvante. Dac-ar fi după mine, eu aş interzice publicitatea la medicamente: doar doctorul să recomande şi să prescrie, nu oricine vrea să-şi lanseze o afacere „bombă” pe seama sănătăţii semenilor! Pe de altă parte, înţeleg că pot rămâne cotloane mai greu de cercetat ale comerţului în general şi ale celui cu medicamente în special – dar, aici totul se petrece la faţă de cortină, în cotidiene centrale de mare tiraj, cum de nu vede nimeni, cum primeşte necesarul aviz de tipărire publicitatea ce flagrant încalcă prevederile legale? Să se fi recurs la niscaiva... suplimente adjuvante?