Mircea Radu IACOBAN

Profesorul Eugen Stănescu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, a dat publicităţii rezultatele unei cercetări de-a dreptul tulburătoare: cât aur (ca atare sau echivalent) s-a scurs din România începând cu 1415 şi până azi. Și cât aur se mistuie acum sub acoperirea „ingineriilor financiare” ale multinaţionalelor. Cifrele pur şi simplu înfioară! Și nu atât cele ce contabilizează birurile plătite la Înalta Poartă (341 tone aur între 1415-1887), cât mai ales revelarea cruntei spolieri ce-o suferă biata Românie şi azi: în ultimii 27 de ani, Imperiul Transnaţional a scos din ţara noastră o avuţie de 3,3 ori mai mare decât au stors din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat, Transilvania şi Bucovina toate imperiile între 1415 şi 1945, adică, în 530 de ani! Mult mai ieftin birul la turci! Vremea înnegurată a veacurilor XV-XVIII îngăduia spolierea pe faţă a celui neajutorat de către cel puternic; în luminatul veac XXI, acelaşi jaf se produce, ba şi mai crâncen, sub acoperirea unor politici financiare acceptate şi promovate chiar de statul rămas în continuare victimă! S-o spunem cu regret târziu şi, în fapt, inutil: ceea ce a fost a fost, nu se mai îndreaptă în veci, şi-n vreme ce, atunci, se construiau în tihnă Palatul Schönbrunn (1700), castelele Belvedere (1716, 1723), minunăţiile Parisului şi multe alte splendori ale Apusului, din spaţiul românesc toate bogăţiile se scurgeau nemilos către străinătate. Birul reprezenta hoţia oficializată, dar erau şi multe alte „şperacluri” de spoliere şi nu ştiu dacă toate au fost luate în calcul. Cu îngăduinţa profesorului Stănescu, aş adăuga aici barem practica bănoasă a mazilirii domnitorilor, ce a permis şi produs adevărată hemoragie de aur românesc scurs către Înalta Poartă. Doar în Moldova, Ştefan Răzvan a fost mazilit după nici 12 luni, Const. Movilă n-a cârmuit nici un an, Al. Mihnea şi Moisei Movilă „n-au domnit decât o vară”. Urmează şase domni maziliţi unul după celălalt (anul şi debarcarea – adică, alte multe care de bănet trimise la Istanbul pentru noua domnie…): Gh. Duca, Iliaş Rareş, din nou Duca, Şt. Petriceicu, D. Cantacuzino, Antonie Ruset. Mazilit a fost şi tatăl lui Dimitrie Cantemir, urmat de alte cinci maziliri-fulger: Duca (revenit pe tron), Racoviţă, iarăşi Antioh Cantemir, iarăşi Racoviţă. Un total: până la 1821, au fost maziliţi 42 de domnitori ai Moldovei. Iar toate cele trei imperii au sustras din teritoriile locuite de români 1263 de tone de aur! Urmează o realitate care s-ar cuveni să dea mult de gândit: între 1945 şi 1989, românii au reuşit să acumuleze un capital egal cu avuţia de care au fost deposedaţi de străini în toate secolele anterioare. Unde s-a mistuit? 1900 miliarde de euro reprezintă profiturile încasate de companiile străine şi autohtone din retrocedări cu cântec şi privatizări păguboase. Conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, numai 20% din cele 1900 de miliarde de euro profituri ale transnaţionalelor au fost declarate şi impozitate! În momentul de faţă, după cum informează Institutul Naţional de Statistică, 88% din capitalul „viu” în România este controlat şi utilizat de companiile străine. Au investit 8 miliarde şi recoltează profituri reale de sute de miliarde! În 2017, PIB-ul României va totaliza circa 180 de miliarde de euro. Jumătate, adică 90 de miliarde, echivalentul de 2600 de tone de aur, va intra în conturile corporaţiilor transnaţionale şi va fi scoasă din ţară. (Profesorul Stănescu afirmă că 10-12% din enormele sume sustrase în ultimele două decenii au intrat de mult în buzunarele „băieţilor deştepţi”, îmbogăţiţii de război – n.n.: războiul românilor cu tranziţia – şi că întreg jaful s-a putut produce prin respingerea variantei Cojocaru şi acceptarea variantei Brucan – Legea 15 din 1990). N-am căderea să iau în discuţie chestiuni de mega-politică economică pentru a-i accepta supoziţia, şi nici realitatea absolută a calculelor, având în vedere că sunt contabilizate şi despăgubirile de război, şi totalul profiturilor, din care, probabil, un anume procent se cuvine pus sub semnul legalităţii. Sesizarea lui Stănescu n-ar trebui, însă, ignorată. Cu atât mai mult cu cât enormitatea sumelor „la zi” pur şi simplu năuceşte: cu cele 90 de miliarde scoase din ţară de transnaţionale doar în 2017 s-ar putea construi 9000 km de autostradă! Economiştii pot să confirme sau să infirme dacă asta rămâne calea de urmat.